parsec.ro

Cel mai probabil obiectul nu este un meteorit: meteoriții sunt extrem de rari (se cunosc doar aproximativ 80000 de meteoriți în toată lumea¹¹Există până în prezent doar 10 meteoriți românești recunoscuți oficial, adică recuperați de pe actualul teritoriu al țării noastre, iar marea lor majoritate—aproape 50000—descoperiți în expediții științifice în Antarctica).

Înainte de toate, să stabilim termenii: meteoritul este un obiect fizic (pe care îl putem ține în mână), în timp ce meteorul este un fenomen atmosferic (pe care nu îl putem ține în mână, așa cum nu putem ține în mână un fulger). Toți meteoriții au fost meteori, dar nu toți meteorii generează meteoriți (majoritatea obiectelor cosmice care intră în atmosferă ard complet înainte să ajungă pe suprafața Pământului). Meteoriții, cu puține excepții, provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și sunt roci foarte vechi (4.5-4.6 miliarde de ani).

Dacă totuși credeți că este un meteorit, trebuie să știți că există 4 mari grupe de meteoriți: condrite (sau meteoriți pietroși, pentru că arată ca niște pietre și conțin silicați), meteoriți fieroși (conțin fier și nichel), pietroși-fieroși (conțin un amestec de silicați, fier și nichel) și acondrite (sau meteoriți care nu sunt clasificați în nici una din clasele precedente, inclusiv meteoriții lunari și marțieni).²²Această clasificare nu este foarte riguroasă, există mai multe subclase, dar enumerarea lor ar complica prea mult materialul de față.

Un meteorit care trece prin atmosfera Pământului formează la suprafață o crustă neagră, aspect care îi diferențiază de majoritatea rocilor terestre; prezența unei cruste poate indica faptul că obiectul ar putea fi meteorit (dar nu este deloc o garanție, nu orice rocă cu crustă este neapărat un meteorit).

Tot din cauza trecerii prin atmosferă, la suprafața meteoritului pot exista mici adâncituri (denumite în limba engleză regmaglypts), care se formează din cauza unor vârtejuri de gaz fierbinte format în timpul interacțiunii cu atmosfera, vârtejuri care erodează local, într-un timp scurt, suprafața acestuia; de asemenea, un meteorit nu are niciodată o formă regulată (decât dacă este alterat ulterior). Însă prezența unor adâncituri în suprafața obiectului nu garantează că acesta este un meteorit.

Chiar și condritele (meteoriții pietroși) conțin suficient de mult fier încât să fie atrași de un magnet; încercați să vedeți dacă obiectul despre care credeți că este un meteorit este atras de un magnet; oamenii de știință nu recomandă folosirea unui magnet în preajma unui meteorit, pentru a nu-i altera câmpul magnetic³³De obicei acest lucru se întâmplă când sunt organizate expediții pentru găsirea unui meteorit care a căzut recent, când se dorește păstrarea cât mai intactă a fragmentelor recuperate, dar un meteorit cu câmpul magnetic alterat este oricum mai folositor decât un meteorit care nu a fost niciodată identificat.

Meteoriții sunt, de regulă, mai denși decât pietrele obișnuite de pe Pământ: dacă obiectul vi se pare mai dens, mai greu la atingere decât pietrele obișnuite și respectă și restul criteriilor de mai sus, sunt unele șanse ca acesta să fie un meteorit.

Meteoriții nu au găuri în interior sau la suprafață: foarte multe reziduri rezultate în urma procesului de topire a metalelor sunt confundați cu meteoriți, din cauza aspectului lor.

Condritele au interiorul de o culoare mai deschisă decât crusta. Dacă exteriorul și interiorul au aceeași culoare, este foarte probabil ca obiectul să nu fie un meteorit. De asemenea, condritele au atât de mult fier încât nu doar că sunt atrase de magnet⁴⁴Partea proastă este că meteoriții cei mai interesanți și rari (acondritele, adică și meteoriții lunari și marțieni) nu sunt atrași de magnet și seamănă foarte mult cu rocile terestre. Pentru identificarea lor corectă, este necesară analiza într-un laborator specializat, simpla identificarea vizuală este imposibilă., dar interiorul lor, dacă este expus la atmosferă, formează pete mici, roșiatice (fierul se oxidează în prezența apei din atmosferă); tot în interior, există mici zone metalice, lucioase (așa-numitele incluziuni calciu-aluminiu).

Nu orice obiect care cade din cer este neapărat un meteorit.

---

Pe scurt, dacă obiectul:

• nu are crustă închisă la culoare,
• nu este atras de magnet,
• nu are în interior pete roșiatice sau metalice,
• nu prezintă mici adâncituri la suprafață,
• nu este mai greu decât o piatră obișnuită de aceeași mărime,
• are găuri în interior,

cel mai probabil nu este un meteorit (deși există și excepții).

---

Dacă totuși considerați că obiectul suspect este un meteorit, după ce ați citit cele de mai sus, vă încurajez să îmi trimiteți câteva poze clare (la adresa de email contact@parsec.ro) pentru a decide cum poate să fie investigat într-un laborator cu metode analitice adecvate, împreună cu specialiștii de la Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (care are și o frumoasă colecție de meteoriți).

• Meteoritical Bulletin Database (baza de date a The Meteoritical Society);
• Ghidul Universității Washington din St. Louis (conține poze și explicații amănunțite);
• Ghidul Universității din Alberta;
• Ghid concis al USGS.