Săptămână trecută, într-un discurs ținut la centrul spațial Marshall al agenției spațiale americane din Huntsville, Alabama, vicepreședintele Statelor Unite Mike Pence a anunțat că astronauții americani vor reveni pe Lună în 2024. El a precizat că dacă NASA nu va reuși acest lucru în termenul stabilit, se va schimba organizarea agenției, nu misiunea, care a fost trasată direct de la Casa Albă. Declarațiile lui Mike Pence vin la câteva zile distanță după ce s-a anunțat că bugetul NASA pentru 2020 va fi mai mic decât cel de anul acesta, iar racheta SLS, cu care astronauții ar urma să ajungă pe Lună, suferă noi amânăriZborul inaugural este în prezent programat pentru iunie 2020, dar o comisie reevaluează în aceste zile data primei lansări. . Mai mult decât atât, chiar dacă ar fi gata la timp, încă nu există în prezent nici un plan pentru un modul lunar, pe care astronauții să îl folosească pentru a coborî pe suprafața lunară.

"Trebuie să accelerăm programul SLS pentru a ne atinge obiectivele. Președintele a mandatat NASA și pe Jim Bridenstine, administratorul său, să îndeplinească acest scop prin orice mijloace necesare. [...] Dacă contractorii din prezent nu pot să îndeplinească acest obiectiv, vom găsi alții care o pot face."Mike Pence, vicepreședintele SUA

Capsula Orion, o altă piesă esențială a acestui efort, este aproape finalizată, dar ea le permite doar drumul spre Lună și revenirea înapoi pe Pământ, nu și aselenizarea propriu-zisă. Din păcate, nici sectorul privat nu este pregătit să ofere, la nevoie, rachete capabile să transporte astronauți pe Lună în timp util, pentru simplul fapt că viitoarele lansatoare Vulcan sau New Glenn nu sunt destul de puternice, iar Falcon Heavy nu este, și probabil nici nu va fi, certificată pentru zboruri cu echipajDesigur, SpaceX dezvoltă în prezent noua rachetă Spaceship (fosta BFR), dar aceasta nu va zbura mai devreme de 2025 și este vorba despre tehnologii noi, netestate, care probabil vor amâna și mai mult primul zbor .


O rachetă PSLV pregătită pentru lansare Miercurea trecută, premierul indian (aflat în campanie electorală) a declarat că o rachetă balistică lansată din India a interceptat și doborât un satelit indian. Asta după ce un test similar din 12 februarie a eșuat. Astfel, India devine a patra națiune, după SUA, Rusia și China, capabile să intercepteze sateliți orbitali și să îi doboare. În urma impactului, se estimează că pe orbita terestră joasă au fost produse peste 6500 de fragmente cu un diametru mai mare de 0.5 cm, din care 400 cu un diametru mai mare de 10 cm, majoritatea lor revenind în atmosferă în câteva zile, fără să creeze probleme pentru alți sateliți, dar o parte dintre aceste fragmente au fost expulzate pe alte orbite și vor rămâne luni sau ani de zile în spațiu, îngreunând astfel activitățile orbitale pentru celelalte națiuni. O parte dintre aceste fragmente au ajuns și la altitudinea Stației Spațiale InternaționaleISS se află în prezent pe o orbită 408x411 km , NASA afirmând că riscul de coliziune a crescut cu 44%. Din fericire, India a ales totuși un satelit aflat deja pe orbită joasăEste vorba despre satelitul indian Microsat-R, lansat în 24 ianuarie 2019 de o rachetă PSLV , doar 300 km altitudine, dar un test similar efectuat de China în 2007, cu un satelit aflat la 800 km altitudine, s-a soldat cu peste 3000 de fragmente detectabile (diametru de 5 cm sau mai mare), din care peste 2000 au rămas și astăzi pe orbită, iar numărul total de fragmente estimate a fost inițial de peste 100000.


Tot India a lansa luni dimineață la ora 06:57, o rachetă PSLVPSLV poate urca pe orbită joasă până la 3.8 tone având la bord satelitul militar EMISAT (436 kg), împreună cu alți 27 de sateliți de mici dimensiuni, de la centrul spațial Sarish Dhawan din regiunea Sriharikota. A fost a doua lansare PSLV din 2019 și a 48-a pentru racheta indiană, din 1993 de când a început să fie folosită. O altă lansare PSLV este așteptată să aibă loc în această lună, în timp ce o rachetă GSLV Mk.III, de calibru greu, se pregătește să lanseze la sfârșitul lui aprilie sonda Chandrayaan-2Misiunea Chandrayaan-2 presupune o sondă pe orbita Lunii, dar și un mic rover, care urmează să ajungă pe suprafața Lunii spre Lună.


OS-M, o rachetă orbitală cu combustibil solid a unei companiei private OneSpace din ChinaPe lângă OneSpace, în China mai există câteva companii private care promit lansări orbitale în acest an: Landspace, iSpace, Linkspace și Exspace (divizia comercială a companiei de stat CASC) , a ratat miercurea trecută lansarea inaugurală și nu a mai ajuns în spațiu, satelitul Lingque-1B de la bord fiind pierdut. Anul trecut, racheta suborbitală OS-X a aceleași companii, a fost lansată cu succes de două ori, însă de această dată, treapta secundară a rachetei OS-M a creat probleme și a dus la eșecul misiunii. În octombrie 2018, o altă companie privată chineză LandSpace a ratat și ea să trimită pe orbită racheta Zhuque-1 (cu combustibil solid), după o defecțiune a cea de-a treia treaptă, astfel că va trebui să mai așteptăm până când o companie privată va reuși o lansare orbitală din China.


Sâmbătă, la ora 17:50, o rachetă Changzheng-3B a lansat un nou satelit de telecomunicații pentru China, denumit Tianlian-2, de la centrul spațial Xichang. Satelitul va permite comunicații în timp real între centrele de control de la sol și alți sateliți orbitali (inclusiv pentru viitoarea stație spațială sau capsule Shenzhou), fiind o replică a sistemului american TDRSS.


A doua din cele trei activități extravehiculare (EVA)A fost a 45-a EVA pentru costumul PLSS1006 și a 41-a EVA pentru costumul PLSS1008. PLS1006 a ajuns în spațiu în 1981, în al doilea zbor al unei navete spațiale (STS-2, naveta Columbia). În secțiunea americană a ISS sunt în prezent patru costume, din care doar trei funcționale; EVA-urile rusești se fac cu costumele Orlan proprii. din această perioadă, care a avut loc vinerea trecută, trebuia să fie primul din istorie în care ambii astronauții care ar fi ieșit în afara stației spațiale ar fi fost femei. Însă Anne McClain, care a participat într-o astfel de activitate acum două săptămâni împreună cu Nick Hague, a decis că pentru viitoarea ieșire în afara stației s-ar simți mai în siguranță într-un costum de mărime medie, și nu mare, însă singurul astfel de costum aflat la bordul ISS fusese deja configurat pentru Christina Koch. NASA a declarat că reconfigurarea unui astfel de costum durează mai mult decât schimbarea astronauților care i-au parte la activitatea extravehiculară, așa că vineri, Christina Koch a părăsit pentru 6 ore și jumătate stația spațială alături de Nick Hague, iar o activitate extravehiculară formată doar din femei se amână pentru o dată nedefinită. Cei doi au continuat activitățile de acum două săptămâni de înlocuire a acumulatorilor de la bordul ISS, iar o nouă ieșire pe orbită este programată pentru ziua de luni, când Anne McClain, împreună cu astronautul canadian David Saint-Jacques vor efectua ultimele activități legate de înlocuirea bateriilor stației.


Lansarea rachetei Electron de pe rampa Mahia LC-1 din Noua Zeelendă, în cadrul misiunii R3D2

Racheta Electron a companiei americane RocketLab reușește prima lansare din 2019 (și a patra lansare consecutivă reușită în total), plasând pe orbită un satelit experimental al agenției militare americane DARPA (cu o masă a satelitului de 150 kilograme). Momentan rachetele Electron sunt lansate din Noua Zeelandă, dar RocketLab pregătește o nouă rampă pentru ele la centrul Wallops al NASA, de pe coasta de este a Statelor Unite. Prima treaptă este propulsată de nouă motoare Rutherford care ard kerosen și oxigen lichid, iar a doua treaptă este dotată cu un singur astfel de motor Rutherford. Rocket Lab are planificate încă alte 12 lansări pentru 2019, compania declarând că poate asambla și lansa câte o rachetă Electron pe lună. Electron este o rachetă de calibru ușor, care poate lansa sateliți cu o masă totală de 220 kilograme, pe orbită terestră joasă.


La începutul lunii aprilie, avem deja 20 de tentative de lansări orbitale, din care 17 încheiat cu succes. Au fost 2 eșecuri din tot atâtea încercări din Iran și 1 eșec din China. În rest am avut 6 lansări reușite pentru SUA (considerăm aici și lansarea RocketLab din Noua Zeelandă), 3 lansări reușit pentru Europa (Arianespace din Guiana Franceză), 3 pentru China, 2 pentru Rusia (din Kazashatan), 2 pentru India și 1 pentru Japonia. Dintre acestea, 12 au ajuns pe orbită joasă și 5 pe orbită geosincronă. Rachetele Falcon-9, Changzheng și Soyuz au avut fiecare parte de câte trei zboruri până în acest moment.


Varianta audio a acestui buletin poate fi ascultată la Radio România Cultural.