parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27779 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16776 (din care 10837 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70647 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ În 09 octombrie, la ora 16:44 UTC, brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale a eliberat capsula cargo Cygnus XL, după ce aceasta a fost decuplată de modulul american Unity al stației spațiale. Capsula Cygnus XL a fost lansată în 11 aprilie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 (misiunea NG-24), pentru a transporta aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bordul avanpostului orbital. De obicei capsulele Cygnus ale companiei Northrop Grumman rămâneau pe orbită mai multe săptămâni după decuplarea de ISS pentru a derula diverse echipamente științifice, însă de această dată capsula va reveni mai repede prin atmosferă: manevra de frânare și deorbitare va fi executată luni, 12 octombrie, când capsula va reintra distructiv prin atmosferă, încărcată cu câteva tone de deșeuri de la bordul ISS.

→ NASA încurajează sectorul privat să investească în viitoare stații spațiale orbitale, care vor oferi continuitate pe orbita joasă a Pământului după retragerea Stației Spațiale Internaționale. În primă fază, NASA va oferi anul viitor un sprijin de $100M pentru două sau mai multe companii selectate în urma propunerilor primite până în 08 decembrie, urmând ca în faza a 2-a finanțarea să ajungă la miliarde de dolari, iar în faza a 3-a NASA urmează să cumpere misiuni cu astronauți spre respectivele stații orbitale private.

→ La doar două săptămâni de la lansare, satelitul european Sentinel-3C¹¹lansat în 15 septembrie de o rachetă Vega-C a transmis deja primele imagini și primele date obținute cu instrumentele de la bord, ceea ce confirmă că satelitul este funcțional și pregătit pentru începutul misiunii de observare a suprafeței Pământului, alături de ceilalți sateliți din flota Sentinel. Prima imagine, realizată în 30 septembrie, este una a Italiei. A doua imagine a fost realizată în aceeași zi și surprinde nordul Canadei și Groenlanda, iar în a treia imagine se pot observa insulele Bahamas, Caraibe și Cuba.

→ Capsula Dragon "Freedom" (C212) a revenit pe Pământ joi, 08 octombrie, la finalul celei de-a 5-a misiuni, Crew-12, după ce s-a decuplat cu o zi înainte de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale. Echipajul, format din Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) au revenit cu bine acasă, după 235 de zile petrecute în spațiul cosmic. Decuplarea de ISS a avut loc în 07 octombrie la ora 12:05 UTC, iar contactul cu apa Oceanului Pacific a avut loc în 08 octombrie, la ora 15:34 UTC.

→ LeoLab a identificat în 05 octombrie o nouă dezintegrare a unui satelit aflat pe orbită²²este a treia dezintegrare observată în ultimele luni la altitudini ridicate, după Yaogan-50 02 și USA-32. De această dată este vorba despre satelitul sovietic Meteor 2-7, lansat în 1981 și aflat la 890 km altitudine (NORAD ID 12456). Se pare că au fost generate cel puțin câteva zeci de fragmente, care au fost observate pentru prima dată de LeoLabs în timp ce satelitul a trecut pe deasupra stației de urmărire din vestul Australiei.

→ Randy Lillard, responsabil cu viitoarea stație spațială Blue Reef a companiei Blue Origin, a declarat în cadrul IAC 2026, al 77-lea Congres al Federației Internațională de Astronautică (IAF), că Blue Origin nu are planuri pentru dezvoltarea unei capsule cu echipaj uman. Pe de altă parte, Dave Limp, CEO al Blue Origin, a confirmat că există un plan în cadrul companiei pentru o capsulă orbitală cu echipaj. Adevărul este probabil undeva la mijloc: Blue Origin lucrează la o astfel de capsulă, dar nu o va finaliza fără sprijin financiar din partea NASA.

→ În data de 01 octombrie, la ora 23:05 UTC, capsula Dragon "Grace" a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale, pentru ca echipajul misiunii Crew-13 să poate ajunge la bordul ISS; a fost cea mai rapidă andocare a unei misiuni SpaceX, la doar 07 ore și 55 de minute după lansare.

→ Agenția spațială europeană (ESA) se pregătește pentru era post-ISS și a contractat doi parteneri privați, ambii din Germania (Airbus Defence and Space și OHB) pentru a realiza un studii de fezabilitate cu privire la un viitor avanpost orbital european³³ESA a contribuit la Stația Spațială Internațională cu modulul presurizat Columbus și, pentru o perioadă, cu vehiculul de aprovizionare ATV. ESA așteaptă rapoartele acestor studii în următoarele 9 luni.

→ NASA a publicat recent un raport științific preliminar rezultat în urma misiunii Artemis II, împreună cu 814 GB de date care pot să fie accesate (și pentru care NASA a publicat și un ghid), aproape 1000 de imagini noi și 521 de înregistrări audio care până acum nu au fost făcute publice.

N/A

→ Betelgeuse, o stea de aproape 800 de ori mai mare decât Soarele nostru, aflată la 600 de ani-lumină distanță de Pământ, a fost observată recent de Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) al European Southern Observatory (ESO). Imaginea face parte dintr-un studiu care urmează să fie publicat în Astronomy & Astrophysics, iar observațiile au fost efectuate în 2023, după ce Betelgeuse a devenit (și mai) interesantă în 2020: atunci strălucirea stelei a scăzut semnificativ, ceea ce ne-a făcut să credem că poate-poate steaua se apropie de finalul vieții și că vom vedea o supernovă spectaculoasă pe cer. Și este posibil ca acest lucru să se întâmple, oricând în următoarea sută de mii de ani.

→ Până în prezent au fost identificate 42674 de obiecte potențial periculoase pentru Pământ (near-Earth objects, NEO), din care 42550 de asteroizi și 124 de comete. 307 astfel de obiecte au fost identificate în ultima lună, iar de la începutul anului, lista s-a completat cu 2021 de obiecte noi. NEO sunt acele obiecte a căror orbită le poate aduce până la o distanță de 1.3 UA de Soare, ceea ce înseamnă că se apropie incomod de mult de Pământ.

→ NASA se pregătește să primească o cantitate uriașă de date de la telescopul spațial Nancy Grace Roman⁴⁴COSPAR 2026-199A, lansat în 30 august de o rachetă Falcon Heavy, în prezent aflat în drum spre punctul Lagrange Soare-Pământ L2 începând de anul viitor, când începe misiune științifică a noului telescop spațiale: 1.4 TB în fiecare zi. Primele teste au fost făcute la stația Misasa (JAXA, Saku City) în 07 septembrie, care a confirmat că poate descărca date cu viteze de până la 500 MB/s. Testele au continua la stația Near Space Network din White Sands (New Mexico, SUA), între 8-11 septembrie, apoi la stația New Norcia din vestul Australiei.

→ Aurorele polare sunt fenomene obișnuite în sistemul solar: sunt fenomene întâlnite nu doar pe Pământ, dar și pe Marte, Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, așa că ne așteptam ca și exoplanetele să aibă aurore, însă acest fenomen nu a fost detectat în afara sistemului solar. Asta până când cercetătorii s-au uitat cu atenție la β Pic b, o gigantă gazoasă, mai mare decât Jupiter, aflată la 63 de ani-lumină distanță de Pământ, care se rotește în jurul stelei Beta Pictoris, folosind sistemul de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud, cu care au detectat emisii radio puternice provenind de la β Pic b: prima dovadă a existenței aurorelor polare în cazul unei exoplanete.

→ Situl Agenției Spațiale Europene (ESA) evidențiază echipamentul companiei clujene CDS, primul echipament românesc care urmează să fie trimis pe Lună.

In November 2024, ESA awarded Romanian company Control Data Systems a contract to develop the demonstrator; the mission is set to become the first Romanian payload on the Moon.

Trei terminale UWB (ultra wide band), realizate de CDS, se vor afla la bordul misiunii selenare ispace din 2028⁵⁵misiunea este planificată pentru lansare la bordul unei rachete nipone H3, conform unui contract semnat în iulie 2026: unul va rămâne la bordul landerului ULTRA, iar două vor fi instalate pe roverul M3P care se va deplasa pe suprafața lunară. Cele două terminale ale roverului vor comunica prin unde radio cu cel instalat pe lander, pentru a măsura distanța dintre lander și rover, evaluând astfel potențialul acestei tehnologii de a fi implementate în viitoare misiuni selenare.

→ A murit Margaret Hamilton, cea care a coordonat echipa de programatori responsabilă pentru software-ul care a dus astronauții Apollo pe Lună. Avea 90 de ani. Pe parsec.ro există un simulator al Apollo Guidance Computer (AGC), pe care îl puteți folosi pentru a înțelege funcționarea AGC și pentru a simula diverse etape ale unei aselenizări din programul Apollo.

→ Agenția Spațială Europeană (ESA) și compania franceză Mistral au semnat o scrisoare comună de inters, prin care afirmă că vor colabora în mai multe domenii: inginerie, operațiuni științifice și activități operaționale, folosind modelele de AI dezvoltate de Mistral.

→ Primul zbor al capsulei indiene Gaganyaan ar putea avea loc în următoarele 2 luni. Va fi un zbor fără echipaj la bord, urmat de alte două zboruri fără echipaj pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2028, Gaganyaan-4 să fie prima lansare orbitală cu echipaj a agenției spațiale indiene ISRO. Cel mai probabil, în capsula Gaganyaan-4 se va afla Shubhanshu Shukla, care are deja la activ o misiune spațială: între 26 iunie și 14 iulie 2025 s-a aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a misiunii comerciale Axiom-4.

→ Compania Redwire a anunțat că a semnat un nou contract cu Axiom Space pentru furnizarea a 2 panouri solare Roll-Out Solar Array (ROSA) pentru al doilea modul al viitoarei stații spațiale Axiom. În trecut, Redwire a anunțat că va furniza același tip de panouri solare și pentru primul modul al Axiom Space și în prezent o variantă mai mare a acestor panouri solare alimentează și Stația Spațială Internațională, ISS Roll Out Solar Array (iROSA).

→ Viitorul lander lunar ULTRA al companiei nipone ispace va folosi propulsoare furnizate de compania europeană ArianeGroup, conform unui memorandum semnat de reprezentanții celor două companii. Planul inițial era ca landerul lunar al companiei ispace să folosească propulsoare VoidRunner, furnizate de compania Agile Space Industries, însă diverse probleme tehnice și amânări au făcut ca ispace să își reconsidere poziția.

→ În 29 septembrie, treapta primară Themis, care urmează să facă parte dintr-o viitoare rachetă europeană reutilizabilă, a efectuat cu succes al doilea test static, după cel din 23 iulie (wet dress rehearsal). Și de această dată, în loc să fie alimentată cu metan, combustibilul pe care îl va folosi în timpul zborului, treapta primară a fost alimentată cu azot lichid.