parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/Roscosmos, Crew-12, din 14.02.2026;
• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26974 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16098 (din care 10441 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69690 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ Polonia va contribui cu 656 milioane de euro pentru sistemul european IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), adică aproximativ 10% din valoarea sa. Sateliții constelației IRIS² vor începe să fie lansați începând cu 2029 și sistemul urmează să fie operațional începând în 2031-2032, oferind o alternativă europeană la actuala constelație Starlink.

→ În 05 august, la ora 06:35 UTC, treapta superioară a rachetei Falcon 9 (2025-010D), care în 15 ianuarie 2025 a lansat sonda selenară Blue Ghost a companiei Firefly (2025-010A) și sonda Hakuto-R (2025-010B) a companiei nipone ispace, va lovi Luna și, cel mai probabil, impactul, care va avea loc lângă craterul Einstein, va putea fi observat de pe Pământ, de astronomii amatori sau profesioniști.

→ Joi, 16 iulie, Serbia a devenit al 69-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul general al NASA din Washington, DC., în prezența ministrului de externe sârb Marko Đurić și a administratorului adjunct al NASA, Matt Anderson. Astfel, Serbia devine al 3-lea stat, după Thailanda și Senegal, care semnează atât Acordurile Artemis, cât și parteneriatul International Lunar Research Station (ILRS). A doua zi, în 17 iulie, Mauritius devine al 70-lea semnatar al Acordurilor Artemis.

→ Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani¹¹de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001. De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă. Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame.

→ În 15 mai, sonda Psyche survola planeta Marte, apropiindu-se până la 4609 km de suprafața acesteia, într-o manevră de corecție orbitală, pentru a-i rafina traiectoria spre întâlnirea cu asteroidul Psyche (oferindu-i nu doar viteză suplimentară, dar și modificarea planului orbital, esențială pentru succesul misiunii). În timpul survolului, sonda²²lansată în 13 octombrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy a reușit să surprindă câteva cadre spectaculoase cu Marte, publicate recent de NASA.

→ Conform unui studiu recent, Soarele conține cu 55% mai mult argint decât se estimase până acum³³Soarele este format în mare parte din hidrogen și heliu, dar conține 1.5% și elemente chimice mai grele, printre care și argint. Cel puțin asta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Uppsala, publicat în Astronomy & Astrophysics. Datele au fost obținute în urma unei simulări care a folosit un model mult mai complex decât estimările precedente, folosind supercomputerul suedez Tetralith de la Universitatea Linköping. De notat că nu este vorba despre argint creat în interiorul Soarelui, ci de argintul primordial, prezent în atmosfera solară și moștenit de Soare din nebuloasa planetară existentă înainte de formarea sistemului solar, provenit de la supernove mai vechi.

→ O echipă de cercetători ai Universității din Hiroșima au identificat în galaxia noastră un accelerator natural de protoni, care se pare că produce raze cosmice formate din protoni accelerați până la energii de 1 PeV⁴⁴protonii accelerați în cadrul experimentelor LHC de la CERN ating energii de câțiva TeV, adică cu 3 ordine de mărime mai reduse. Sursa acestor protoni extrem de energetici este LHAASO J1912+1014u în constelația Acvila, apropiată de steaua Altair și a fost considerată o rămășiță a unei supernove, până când, în cadrul experimentului sino-nipon Large High Altitude Air Shower Observatory (LHAASO), au fost detectate emisii de peste 100 TeV. Este dificil de detectat energia protonilor inițiali, pentru că aceștia generează raze gama, însă alte observații⁵⁵Fermi Large Area Telescope (Fermi-LAT), FOREST Unbiased Galactic plane Imaging survey with the Nobeyama 45-m telescope (FUGIN), telescopul spațial Chandra ale sursei LHAASO J1912+1014u par să confirme această ipoteză.

→ Sunt cunoscute peste 6000 de exoplanete, însă LHS 1140b pare să fie prima dintre ele despre care avem indicii că ar avea atmosferă, la câteva miliarde de ani după ce s-a format: după peste 500 de ore de observații folosind telescopul spațial James Webb, o echipă de cercetători a detectat prezența atmosferei în jurul LHS 1140b, iar cercetări ulterioare, folosind telescoapele terestre Magellan din Chile au identificat că exoplaneta emană heliu în spațiul cosmic.

→ În 28 august 2025, când asteroidul 1998 SH2 a trecut la 3 milioane km depărtare de Pământ, NASA a folosit radarele sistemului Deep Space Network pentru a investiga poziția asteroidului, însă acesta părea să se afle pe o altă traiectorie decât se așteptau astronomii. Deviația de la traiectoria așteptată se pare că a fost din cauză că 1998 SH2 nu este un asteroid, ci o cometă (primind denumirea provizorie P/1998 SH2). Studiul a fost publicat recent în revista Nature Astronomy.

N/A

→ În 25 iulie, am putut vedea al 13-lea zbor test pentru Starship (Booster 20 și Ship 40), care a urmat un profil de zbor suborbital similar cu testele precedente. Lansarea a avut loc la ora 22:51 UTC de pe rampa LP-2 a centrului spațial Starbase. În aces zbor, 20 de sateliți Starlink V3 au fost lansați pe o traiectorie suborbitală și SpaceX susține că aceștia au reușit, în cele 20 se minute avute la dispoziție, să se conecteze la rețeaua Starlink. Din păcate, după separare, treapta primară (Booster 20) și-a reaprins doar 10 motoare pentru manevră finala de frânare (în loc de 13) și impactul cu apa a avut loc la o viteză mai mare decât a fost planificată (oricum planul era revenirea controlată în golf, nu recuperarea). Ship 40 a reușit să reaprindă un motor Raptor în spațiu, pentru câteva secunde, (esențial pentru viitoare manevre de deorbitare) și a revenit controlat în Oceanul Indian (și chiar a supraviețuit și după contactul cu apa și a reușit să transmită telemetrie). Elon Musk a declarat că dacă nu apar probleme în analiza datelor după acest zbor, în următorul se va încerca recuperarea treptei secundare Ship.

→ Un test static al motorului M-35a al treptei secundare a rachetei nipone Epsilon-S a avut loc în 23 iulie la centrul spațial Tanegashima; testul a durat 130 de secunde și a fost considerat un succes, ceea ce înseamnă că este posibil ca în acest an să vedem debutul noii variante Epsilon-S. Racheta Epsilon este dezvoltată de JAXA încă din 2007 și până acum a avut parte de 6 lansări (în care s-au folosit 3 variante ale rachetei), din care ultima, cea din 12 octombrie 2022, a fost un eșec.

→ Următoarea lansare a unei rachete Vulcan (a companiei United Launch Alliance, ULA) ar putea avea loc abia anul viitor, pentru că Northrop Grumman, compania care livrează boosterele auxiliare cu combustibil solid GEM 63XL a precizat recent că rezolvarea problemelor care au afectat lansările precedente Vulcan ar putea dura până la finalul acestui an. Vulcan a avut până acum parte de 4 lansări, toate reușite, însă două dintre ele au fost afectate de probleme cu boosterul GEM 63XL.

→ Condițiile meteo nefavorabile din Chile afectează funcționarea telescopului Vera Rubin: acesta a fost plasat într-o configurație securizată și personalul care îl operează a fost evacuat, până când lucrurile vor reveni la normal. Chile se confruntă în aceste zile cu furtuni severe, alimentate de fenomenul El Niño, iar mai multe zone a fost decretată starea de urgență.

→ O nouă rachetă RFA One se află în aceste zile pe rampa de lansare a centrului spațial scoțian SaxaVord⁶⁶RFA One are 20 de metri înălțime, un diametru de 2 metri și poate urca peste 1 tonă pe orbită terestră joasă, fiind propulsată de 9 motoare Helix cu kerosen, după ce un test static din 19 august 2024 s-a încheiat cu o explozie și cu pierderea vehiculului companiei germane Rocket Factory Augsburg (RFA). În prezent, echipa de la RFA pregătește vehiculul pentru un test static și, dacă totul merge bine, o lansare orbitală, planificată pentru această vară.

→ Capsula Mengzhou (梦舟), care urma să fie lansată prima dată fără echipaj, la finalul acestui an, de o rachetă Changzheng-10A, spre stația spațială chineză Tiangong (misiunea Mengzhou-1), se pare că va aștepta misiunea inaugurală până anul viitor. Acest lucru este necesar pentru finalizarea completă a lucrărilor la centrul spațial de la Wenchang. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru transportul taikonauților spre și dinspre stația spațială chineză, dar și în viitoarele misiuni selenare.

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | sau conținut local Alege numărul…207218219220221222223224225226227228229