Buletin Cosmic nr. 56

01 January 2020

Lansări orbitale

Vineri la ora 01:12, de la cosmodromul Plesetsk a decolat ceea ce probabil a fost ultima rachetă Rockot, având la bord trei sateliți de comunicații Gonets-M care au ajuns pe orbită terestră joasă. Rockot folosește tehnologie dezvoltată în Ucraina și de aceea Rusia a decis să o înlocuiască cu Angara-1 sau Soyuz-2v, cel puțin pentru lansările militare, având în vedere contextul geopolitic actual. Lansările civile ale rachetei Rockot ar putea salva proiectul ruso-ucrainean, însă în prezent nici un client nu s-a arătat interesat de această rachetă. Rockot este dezvoltată din fosta rachetă balistică intercontinentală UR-100 (cunoscută și sub numele SS-19 Stiletto), care folosește treapta superioară Briz-KM. Este posibil ca în viitor, o versiune Rockot-2 să fie construită folosind exclusiv tehnologie rusă, însă dacă acest lucru se va întâmpla, nu va fi mai devreme de 2021.

Figure 1: Probabil ultima lansare a unei rachete Rockot, de la cosmodromul militar Plesetsk (Sursa foto: Roscosmos)

Figure 1: Probabil ultima lansare a unei rachete Rockot, de la cosmodromul militar Plesetsk (Sursa foto: Roscosmos)


După două zboruri problematice (primul cu emoții pentru inginerii chinezi și al doilea zbor ratat), lansatorul greu chinezesc Changzheng-5 a revenit pe rampa de lansare și vineri, 27 decembrie, ora 14:45, a urcat pe orbită geostaționară satelitul Shijian-20, unul dintre cei mai grei sateliți chinezești de telecomunicație, un prototip pentru viitorii sateliți de acest fel, dezvoltați pe noua platformă DFH-5. Changzheng-5 este comparabil cu Ariane-5, Delta IV Heavy, Falcon 9 sau Proton-M și este vital pentru planurile viitoare ale Chinei: asamblarea pe orbită a unei noi stații spațiale, lansarea unei noi capsule pentru viitoarele zboruri cu echipaj (septembrie 2020), trimiterea unei noi sonde Chang’e spre Lună (undeva spre finalul anului 2020, pentru a aduce ulterior pe Pământ eșantioane de sol selenar) și o lansare spre Marte (23 iulie 2020).

Alte evenimente

Progress MS-13 și-a folosit propulsoarele de la bord vineri, 27 decembrie, pentru a modifica orbita Stației Spațiale Internaționale și pentru a pregăti revenirea pe Pământ a capsulei Soyuz MS-13, în februarie 2020. Progress MS-13 și-a activat de două ori motoarele pentru această manevră, iar acum parametri orbitali ai stației sunt: 415.9 km x 439.1 km, înclinație orbitală 51.66 și o perioadă de 92.87 minute.


În speranța că Statele Unite vor reîncepe din 2020 lansările de echipaje spre Stația Spațială Internațională (ISS), Rusia va reîncepe din 2021 lansările de turiști spațiali la bordul capsulei Soyuz, pentru un preț de aproximativ 40 milioane de dolari/zbor, preț stabilit recent de RSC Energia, compania care produce, printre altele, capsulele Soyuz. De fapt, asamblarea capsulei Soyuz-MS, care o va duce pe austriaca Johanna Maislinger pe ISS în 2021 a început în aceste zile. Maislinger este deocamdată singura persoană pe lista viitorilor turiști spațiali care vor ajunge pe ISS la bordul unei capsule Soyuz.


China conduce clasamentul numărului de lansări cu 34 de tentative și 32 de reușite; SUA este pe locul 2 cu 27 de încercări și tot atâtea reușite (inclusiv rachetele Electron, operate de o companie americană); Rusia este pe locul 3 cu 25 de lansări reușite (inclusiv rachetele Soyuz lansate din Guiana Franceză de compania Arianespace). Europa a avut 6 tentative și o nereușită (Vega), fiind depașită de India la golaveraj cu 6 tentative și tot atâtea reușite. Japonia a avut 2 lansări în 2019, ambele reușite iar clasamentul este încheiat de Iran cu 2 lansări și tot atâtea eșecuri, plus explozia unei rachete pe rampa de lansare. În total 102 tentative orbitale, 97 de reușite și 5 eșecuri. În 2018 au fost 114 lansări orbitale (111 de succes), fiind pentru prima dată după 1990 când numărul lansărilor orbitale au depășit 100.

Într-un clasament al centrelor spatiale, primul loc este împărțit între Cape Canaveral, Baikonur și Xichang, fiecare cu câte 13 lansari.

Soyuz-2 conduce clasamentul rachetelor cu cele mai multe lansări: 15, urmată de Falcon cu 13 lansări și Changzheng-3 cu 12 lansări. Deși Soyuz-2 înseamnă 2.1b/STB (7 lansări), 2.1a/STA (6 lansări) și 2.1v (2 lansări), în timp ce Falcon înseamnă Falcon 9 Block 5 (11 lansări) și Falcon Heavy (2 lansări).

2019 a văzut revenirea lansatorului Changzheng-5 (foto), dar și ultimul zbor al rachetelor Delta IV Medium, Soyuz-FG și Rockot. Au debutat rachetele chinezești Hyperbola-1 și Jielong-1 și variantele PSLV-DL și PSLV-QL ale lansatorului indian.