Buletin Cosmic nr. 51

27 November 2019

Starship Mk.1 (prototipul construit de SpaceX la Boca Chica, în Texas), a fost serios avariat săptămâna trecută, pe rampa unde acesta efectua un test de alimentare cu lichid criogenic. Partea superioară a vehiculului a explodat în timp ce era alimentată azot lichid și întreaga structură a fost serios afectată, dar, din fericire, nu s-au înregistrat răniți sau victime. Starship Mk.1 urma să efectueze un zbor până la o altitudine de 20 km în următoarele săptămâni, dar acum acest lucru nu se va mai întâmpla. Elon Musk a declarat imediat după accident că explozia s-a produs în timpul unei manevre care testa presiunea maximă suportată de rezervor, așa că explozia acestuia nu l-a surpins. SpaceX lucrează deja la Starship Mk.3, vehicul pe care îl vom vedea în teste probabil anul viitor.


Luni după-amiază, de la cosmodromul Plesetsk, Rusia a lansat o rachetă Soyuz-2.1v, care a urcat pe orbită un satelit militar secret. Nu știm care este numele sau rolul acestui satelit, știm doar că are indicativul Kosmos-2542. Racheta aleasă pentru această lansare este una interesantă: Soyuz-2.1v este diferită de restul rachetelor Soyuz prin lipsa celor patru boostere suplimentare, dar și prin folosirea legendarului motor NK-33, motor proiectat în anii ‘60 și care urma să echipeze rachetele N-1, construită pentru a permite aselenizarea cosmonauților ruși. Din păcate programul N-1 a fost un eșec extrem de costisitor, însă motoarele NK-33 au supraviețuit până în ziua de astăzi, datorită caracteristicilor absolut impresionante. Doar 6 lansări Soyuz-2.1v au avut loc din 2013 și până astăzi, racheta fiind una de calibru mediu, putând urca până la 2.8 tone pe orbita terestră joasă.


Marți a avut loc al 250-lea zbor al unei rachete europene Ariane: mai precis, racheta Ariane 5 în configurația ECA a lansat pe orbită geostaționară doi sateliți de telecomunicații: Inmarsat-5 F5 și satelitul egiptean TIBA-1. Cei doi sateliți cântăresc împreună aproape 10.5 tone. A fost a 105-a lansare Ariane 5 de la baza din Guiana Franceză și doar a 5-a din acest an. Ariane 5 mai are programate doar aproximativ 14 zboruri până în 2022, după care va fi înlocuită cu Ariane 6. Unul dintre zborurile din 2021 este rezervat de NASA pentru lansarea mult-așteptatului satelit James Webb.

Figure 1: A 250-a lansare a unei rachete Ariane, de la baza Kourou din Guiana Franceză, cu sateliții de telecomunicații Inmarsat-5 F5 și TIBA-1 (Sursă foto: Arianespace)

Figure 1: A 250-a lansare a unei rachete Ariane, de la baza Kourou din Guiana Franceză, cu sateliții de telecomunicații Inmarsat-5 F5 și TIBA-1 (Sursă foto: Arianespace)


Miercuri, India a lansat un nou satelit de cartografiere, denumit Cartosat-3, la bordul unei rachete PSLV, împreună cu alți 13 nanosateliți. Cartosat-3 oferă rezoluții de 25 de centimetri în spectrul vizibil și va fi folosit atât de agenții civile guvernamentale, cât și de armata Indiei. Cei 13 nanosateliți fac parte din cea mai numeroasă constelație existentă deocamdată de orbită (peste 200 de sateliți activi), controlată de compania americană Planet Labs, sateliți folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului. A fost a 5-a lansare a unei rachete indiene din 2019 și a 4-a lansare a rachetei PSLV, care în varianta XL, folosită miercuri, poate urca până la 3.8 tone pe orbită terestră joasă.

Figure 2: Lansarea rachetei indiene PSLV-XL, având la bord satelitul Cartisat-3 și alți 13 nanosateliți ai companiei Planet Labs (Sursă foto: ISRO)

Figure 2: Lansarea rachetei indiene PSLV-XL, având la bord satelitul Cartisat-3 și alți 13 nanosateliți ai companiei Planet Labs (Sursă foto: ISRO)


Italianul Luca Parmitano și americanul Andrew Morgan au efectuat deja două din cele patru activități extravehiculare dedicate reparării spectrometrului spațial AMS-02, situat în afara Stației Spațiale Internaționale. Sunt cele mai complexe activități extravehiculare de la misiunile dedicate telescopului spațiale Hubble, dar în urma lor AMS-02 ar trebui să mai poată fi folosit mulți ani de aici înainte și să continue să detecteze particule cosmice care să ajute cercetătorii de pe Pământ să înțeleagă mai bine Universul în care trăim. AMS-02 a fost lansat în 2011, odată cu ultimul zbor al navetei Endeavour și ultimele două ieșiri în spațiu din acest an îi sunt dedicate tot lui și sunt programate pentru următoarele zile.


În 2024, Ungaria ar putea avea un astronaut la bordul Stației Spațiale Internațională, printr-un mecanism de colaborare cu agenția spațială rusă. După ce Statele Unite vor fi capabile să lanseze din nou astronauți prin forțe proprii, grație programelor comerciale oferite de SpaceX și Boeing și vor renunța să mai cumpere locuri la bordul capsulei Soyuz, agenția spațială rusă va încearca să își suplimenteze veniturile prin astfel de contracte de colaborare. Ar fi al doilea astronaut maghiar pe orbită, după ce Bertalan Farkas a ajuns în spațiu în 1980, parte a celui de-al 5-lea echipaj din programul Intercosmos. Charles Simonyi, tot de origine maghiară, a ajuns în spațiu în 2007, dar având titulatura de turist spațial (deci nu astronaut sau cosmonaut), zbor efectuat tot cu sprijinul agenției spațiale ruse.