Buletin Cosmic nr. 36

17 April 2019

Sonda israeliană Beresheet nu a reușit joi să coboare controlat pe suprafața Lunii. După ce acum două săptămâni a intrat pe orbita satelitului nostru natural, Beresheet a efectuat joi o serie de manevre pentru a ajunge pe suprafața selenară, dar la 14 kilometri altitudine, echipa de ingineri de la sol au avut probleme cu motorul principal al sondei și au pierdut imediat comunicația cu aceasta. Telemetria a fost restabilită în scurt timp, însă sonda se îndrepta deja cu viteză prea mare spre suprafață și nu a mai putut fi controlată: Beresheet avea 500 km/h la 150 de metri altitudine, după care legătura radio s-a întrerupt definitiv. Deși compania SpaceIL a ratat premiul oferit de Google pentru că nu a aselenizat în 2018, așa cum prevedeau regulile competiției Google X Lunar Prize, compania israeliană a primit totuși un premiu de consolare de 1 milion de dolari, pentru a putea continua dezvoltarea viitoarei sonde Beresheet-2.


La câteva ore după eșecul motorului sondei Beresheet, nu mai puțin de 27 de motoare Merlin au funcționat impecabil în cel de-al doilea zbor al rachetei Falcon Heavy. La 14 luni distanță după zborul inaugual, care a lansare un autoturism Tesla pe o orbită în jurul Soarelui, de această dată la bordul rachetei s-a aflat un satelit de telecomunicații, Arabasat-6A, care a ajuns pe orbită geostaționară. Și tot spre deosebire de primul de zbor, de acestă dată SpaceX a recuperat toate cele trei trepte primare, inclusiv treapta centrală, care a ajuns pe o barjă din Atlantic, în timp ce treptele laterale au ajuns în tandem la sol, aproape de rampa de lansare. Din păcate însă, în timp ce se apropia de țărm, datorită conddițiilor meteo și a faptului că sistemul de prindere al rachetei nu a fost adaptat și pentru Falcon Heavy, treapta centrală a fost pierdută. Cele trei trepte primare folosite în această misiune au fost rachete noi, care nu au mai fost folisite și au crescut cu 10% performanța rachetei față de anul trecut deoarece erau racehte Falcon 9 Block 5, ultima și cea mai puternică versiune a rachetei Falcon 9. Elon Musk a anunțat la scurt timp după lansare că au fost recuperate și cele două jumătăți ale conului care protejează satelitul în prima fază a zborului, con care va fi refolosit mai târziu în acest an. Cele două jumătăți au fost recuperare din apa oceanului, dar SpaceX dorește ca acestea să fie recuperat de un vas, folosit o plasă supradimensionată, pentru a evita contactul cu apa mării. Un astfel de con protector costă aproximativ 6 milioane de dolari, astfel că recuperare și refolosire sa nu face decât să scadă costurile unei lansări SpaceX. Următoarea lansare Falcon Heavy este programată pentru luna iunie, când aceasta urmează să lanseze peste 25 de sateliți de mici dimensiuni, majoritatea lor fiind ai Forțelor Aeriene ale SUA.


Miercuri, sistemul de propulsie al satelitului Intelsat-29e a fost avariat și ca urmare, satelitul pierde combustibil. Ulterior au apărut probleme în comunicarea cu satelitul, iar imaginile de la sol au arătat ca în jurul acestuia sunt câteva fragmente, dar nu s-a putut stabili dacă este vorba despre combustibil înghețat sau fragmente de altă natură. Intelsat-29e a fost construit de Boeing și lansat de o rachetă Ariane 5 în ianuarie 2016. Este al doilea satelit din seria Intelsate Epic care are probleme, după ce în 2016, Intelsat-32e a avut o problemă cu sistemul de propulsie care i-a scurtat perioada de viață.


Joi la ora 19:00, sonda chineză Chang’e-4 aflată pe fața îndepărtată a Lunii, a intrat din nou în hibernare, procedura deja obișnuită înaintea celei de-a patra nopți lunare petrecute în craterul von Kármán. Roverul Yutu-2, care a parcurs deja 178.9 metri pe suprafața selenară, a făcut același lucru, 38 de minute mai târziu. Cele două sonde urmează să redevină active în 28 aprilie, când odată cu sosirea zilei selenare, temperaturile vor crește din nou în craterul von Kármán.