Mars Express survolează Phobos

Sonda Mars Express (ESA), aflată pe orbita planetei Marte, a survolat astăzi, în jurul orei 17:00 (ora României), satelitul marțian Phobos de la o altitudine de 111 km, urmând o secvență de comenzi prestabilite. Viteza sondei față de Phobos a fost de aproximativ 3 km/s și toate instrumentele au funcționat normal. Datele (și imaginile) vor fi făcute publice cât de curând. Phobos a mai fost survolat de către sonda Mars Express și în cursul anului trecut, pentru a efectua măsurători ale câmpului gravitațional al satelitului.

Phobos în vizorul Mars Express

Mars Express, sonda europeană aflată pe orbita lui Marte din 2003, a surprins o imagine spectaculoasă a lui Phobos, unul din cei doi sateliți naturali ai planetei vecine.

Credit: ESA / DLR / FU Berlin (G. Neukum)

Pentru o mai bună rezoluție, click aici. Imaginea a fost identificată de către un membru al site-ului Unmanned Spaceflight în datele brute trimise spre Pământ de către camera HRSC (High Resolution Stereo Camera) a sondei Mars Express și a fost popularizată de  Emily Lakdawalla pe blogul Planetary Society.

Cu un diametru de doar 11 kilometri, Phobos orbitează în jurul lui Marte la o altitudine de aproximativ 6000 km. Orbita sa instabilă va duce în final la impactul satelitului cu suprafața marțiană. Anul viitor, o misiune rusească Phobos-Grunt își propune aterizarea pe Phobos și aducerea de probe din solul acestuia înapoi pe Pământ.

Phobos

Phobos este unul din cei doi sateliţi naturali ai lui Marte şi unul din cele mai misterioase şi interesante corpuri din sistemul solar. Recentul survol efectuat de Mars Express asupra lui Phobos a reuşit să confirme unele teorii cu privire la structura satelitului.
Având o formă neregulată, Phobos are o orbită extrem de joasă, rotindu-se în jurul lui Marte mai repede decât o face Marte în jurul propriei axe. Peste 11 milioane de ani Phobos se va prăbuşi pe Planeta Roşie, din cauza orbitei a cărei raze se reduce constant. Suprafaţa sa este puternic marcată de cratere iar densitatea satelitului este relativ redusă, lucru care poate fi explicat printr-o structură poroasă a lui Phobos, lucru confirmat de Mars Express, după ultimul său survol. La începutul anilor ’60, datorită acestor caracteristici deosebite, circula teoria conform căreia Phobos ar putea fi de natură artificială.
În 2011, Agenţia Spaţială Rusă inenţionează să trimită o sondă pe suprafaţa lui Phobos şi să preleveze probe de sol care să fie aduse înapoi pe Pământ.

Mars Express survolează Phobos

Sonda Mars Express, lansată de Agenția Spațială Europeană și aflată pe orbita lui Marte încă din 2003, va survola în cursul zilei de astăzi unul din cei doi sateliți ai Planetei Roșii. Mars Express va trece la doar 67 de km de suprafața acestuia, echipa de cercetători de la sol profitând de această ocazie pentru a studia misteriosul satelit marțian.

Comparativ cu Luna, Phobos are dimensiuni mult mai reduse și o formă neregulată, având o lungime maximă de 22 de kilometri. În prezent, Agenția Spațială Rusă și cea britanică pregătesc misiuni pentru explorarea detaliată a satelitului marțian.

Phobos-Grunt amânată pentru 2011

Agenţia Spaţială Rusă (Roscosmos) a anunţat că lansarea misiunii Phobos-Grunt, programată iniţial pentru luna viitoare, se amână pentru anul 2011. Deosebit de ambiţioasă, misiunea are trei obiective: plasarea pe orbita marţiană a primului satelit chinez Yinghuo-1, aterizarea unei sondei pe suprafaţa lui Phobos (unul din cei doi sateliţi naturali ai lui Marte), prelevarea de probe de sol şi aducerea lor înapoi pe Pământ. Împreună cu aceste probe se va întoarce pe Pământ şi un mic cilindru, parte a unui experiment propus de The Planetary Society, care conţine microorganisme, supuse pe toată durata misiunii condiţiilor dure din spaţiul cosmic. Cercetătorii sunt curioşi să vadă dacă aceşti microbi vor mai fi în viaţă la întoarcerea pe Pământ, în caz contrar infirmând teoria conform căreia viaţa pe Pământ ar fi putut apărea prin contaminare cu substanţe organice sau chair microorganisme venite din spaţiul cosmic, la bordul unor meteoriţi sau comete. Ar fi de altfel prima misiune care îşi propune să aducă pe Pământ probe de sol de pe satelitul lui Marte, Phobos.