Roverul Opportunity a găsit cea mai puternică dovadă în favoarea prezența apei pe Marte în trecutul planetei: aflat la marginea craterului Endeavour (22 kilometri în diametru), Opportunity a identificat o fâșie din ceea ce pare să fie gips (sulfat de calciu hidratat), un mineral care nu putea lua naștere pe suprafața marțiană decât în prezența apei.

Fâșia, denumită Homestake, are o lungime de 40-50 cm și o lățime de 1-2 cm, a fost analizată luna trecută folosit spectrometrul de raze X aflat pe brațul mobil al roverului și aceasta conține cantități mari de calciu și sulf, într-o proporție ce indică prezența gipsului. Sulfatul de calciu este prezent în mai multe forme, diferite în funcție de gradul de hidratare. Datele suplimentare furnizate de alte instrumente științifice de la bord sugerează că ar fi vorba într-adevăr de gips care se pare că s-a format chiar în locul în care a fost detectat (nu a fost transportat de vânt din altă parte).

În ultimii ani, atât Spirit cât și Opportunity au făcut observații ce sprijineau ipoteza prezența apei în trecutului Planetei Roșii, însă nici una nu a fost atât de convingătoare ca descoperirea gipsului. Cele două rovere se află pe Marte din 2004 însă doar Opportunity mai este activ, din martie 2010 echipa de la sol nu a mai putut lua legătura cu Spirit.

Mai multe decât atât, dovezile precedente indicau prezența unei ape prea acide pentru existența vieții așa cum o cunoaștem noi, însă descoperirea prezentată ieri presei sugerează existența unui pH mai neutru ce ar putea favoriza dezvoltarea unor forme de viață.

Fâșia de gips descoperită de roverul Opporunity pe suprafața planetei Marte

Roverul Opportunity, aflat pe suprafața planetei Marte din 2004, este foarte aproape de marginea craterului Endeavour, destinația aleasă în 2008 și spre care roverul se îndreaptă de atunci, studiind în acest timp rocile, solul sau meteoriții aflați în calea sa. Doar 120 de metri îl mai desparte pe Opportunity de marginea craterului.

Drumul său a început de pe marginea craterului Victoria, unde roverul a poposit doi ani (2006-2008), a doua destinație importantă după locul unde a amerizat Opportunity în ianuarie 2004 (craterul Eagle), la începutul a ceea ce atunci părea o misiune de trei luni pentru studiul planetei Marte. Au trecut mai mult de șapte ani și roverul funcționează în continuare doborând în fiecare zi record după record pentru cel mai longegiv robot aflat pe suprafața altei planetei.

Endeavour are un diametru de 22 km, mult mai mare decât Victoria (730 m) și aici se speră că vor fi găsite noi minerale care să dovedească existența apei lichide pe suprafața planetei Marte, un factor ce ar spori considerabil șansele de a gasi pe Planeta Roșie forme de viață sau dovezi ale existenței vieții în trecutul planetei. De la începutul misiunii, Opportunity a parcurs pe suprafața planetei Marte peste 33 de kilometri.

Opportunity a depăşit recent pragul de 20 de kilometri parcurşi pe suprafaţa marţiană. Petru acest lucru a avut nevoie de 74 de luni, lucru impresionant dacă ne gândim că roverul este controlat de la o distanţă mai mare de 55 de milioane de kilometri. Recent, software-ul cu care este echipat a fost updatat, computerul de la bord fiind acum capabil să identifice singur roci ce prezintă interes pentru comunitatea ştiinţifică, astfel că Opportunity poate lua acum singur decizii despre rocile care vor fi analizate amănunţit.

Opportunity este în acestă perioadă în drum spre craterul Endeavour, pregătindu-se în acelaşi timp să înfrunte iarna marţiană. Mai puţin norocosul Spirit a fost “retrogradat” de la statutul de rover la cea de platformă observaţională, fiind blocat în solul marţian şi incapabil să se mai deplaseze, în zona craterului Gusev.

În imaginea de mai sus sunt vizibile urmele lăsate de Opportunity pe solul marţian.