Rămas bun, Spirit

NASA va încheia în această lună operațiunile dedicate restabilirii contactului radio cu roverul Spirit aflat pe suprafața planetei Marte. Lansat în 2003 și ajuns la destinație în data de 3 ianuarie 2004, Spirit pornea în ceea ce trebuia să fie o misiune de trei luni pentru explorarea Planetei Roșii, cu un bagaj de instrumente științifice fără precedent. Nimeni nu a prevăzut însă longevitatea lui Spirit, care a continuat să funcționeze cel puțin până în 22 martie 2010, când a fost primit ultimul set de date de la robot. Astăzi NASA va transmite ultima comandă radio către roverul marțian.

Spirit a parcurs 7.7 km pe suprafața marțiană. Praful depus pe panourile solare, singura lui sursă de energie, a făcut ca temperatura instrumentelor de la bord să scadă foarte mult în timpul iernii marțiene, probabil afectând unele componente vitale. Faptul că a rămas blocat în solul marțian a contribuit la acest lucru, fiindu-i imposibil să își orienteze panourile solare astfel încât să primească o cantitate optimă de energie solară în timpul iernii. Inginerii sperau ca Spirit să se trezească din hibernare odată cu schimbarea anotimpurilor, când temperaturile nu mai sunt atât de scăzute.

În ultimele 10 luni NASA a încercat constant să resusciteze robotul prin comenzi transmise pe mai multe căi, însă acesta nu a răspuns. Șansele ca acesta să mai fie funcțional scad cu fiecare zi, așa că astăzi va fi făcută o ultimă tentativă de a comunica cu Spirit, însă nimeni nu mai crede că acesta va răspunde.

Echipei de ingineri va migra în perioada următoare spre Mars Science Laboratory, noul rover marțian ce va fi lansat la sfârșitul acestui an. Când resursele o vor permite, rețeaua de comunicații NASA pentru sonde din sistemul solar (Deep Space Network) va mai încerca să asculte un eventual semnal emis de Spirit, în eventualitatea în care se întâmplă o minune și robotul va reuși să mai comunice. Noul rover, denumit și Curiosity, va avea o sursă de energie nucleară, pentru a nu depinde de cantitatea de radiație solară și de praful marțain.

Opportunity, fratele geamăn al lui Spirit, este în formă bună și continuă explorarea planetei Marte, fără să dea semne de oboseală.

Una din ultimele imagini transmise de Spirit de pe suprafața plantei Marte

Opportunity și radiația cosmică

Opportunity își continuă maratonul pe suprafața marțiană, stabilind câte un nou record cu fiecare centimetru parcurs pe solul Planetei Roșii. Însă traseul de azi a fost scurtat cu aproximativ 30 de metri din cauza unui eveniment extrem mai rar: o particulă provenită din cosmos (radiație cosmică) a lovit circuitul integrat de la bordul roverului, cauzând inversarea unui bit și dând astfel peste cap software-ului lui Opportunity. După o resetare generală, longevivul roboțel își continuă nestingherit drumul prin deșertul marțian.

Curiosity e gata de drum

Curiosity, noul rover care urmează să ajungă pe suprafața planetei Marte în cursul anului viitor, este aproape gata pentru primul său drum: Florida. Aflat în acest moment în California, în laboratoarele JPL, Curiosity este asamblat aproape în totalitate, urmând ca în mai sau iunie să fie transportat la Centrul Spațial Kennedy din Florida, unde va fi pregătit pentru drumul spre Marte. Întregul proiect costă peste 2 miliarde de dolari.

Lung de 3 metri (fără a pune la socoteală brațul și instrumentele sale) și greu de aproape o tonă, Curiosity este cel mai scump și cel mai avansat robot care va fi trimis pe suprafața unei planete. De mărimea unui mic automobil, acesta este dotat cu o sursă de energie nucleară, ceea ce înseamnă că nu va fi afectat de praful marțian ce îngreunează misiunea celorlalte rovere (Spirit și Opportunity) prin obturarea panourilor solare. Dezintegrarea unei surse radioactive (Pu-238) produce căldură, transformată apoi în electricitate prin efect Seeback. Astfel Curiosity va putea funcționa un timp îndelungat, indiferent de condițiile climatice de pe Marte, bineînțeles dacă nu va suferi alte defecțiuni neașteptate.

Roverul va avea la bord două computere identice, cu următoarea configurație: RAD750 CPU, 256 kB EEPROM, 256 MB DRAM și o memorie flash de 2GB. Acestea vor controla activitate roverului și instrumentele științifice de la bord: 3 camere, un spectrometru APXS, un gaz cromatograf, un alt spectrometru, de data asta cu quadrupol, pentru analiza atmosferei, un detector de radiații, pentru a cunoște nivelul de radiații de pe Marte, în amânunt esențial pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, precum și alte câteva instrument cu un scop precis, care vor face probabil subiectul unui articol viitor. În general, Curiosity va studia compoziția atmosferei marțiene, compoziția solului și a rocilor întâlnite și va căuta urme de eventuale procese metabolice care ar putea indica prezența vieții pe Marte în prezent sau în trecutul Planetei Roșii.

Curiosity va ateriza pe suprafața planetei Marte într-un mod inedit: după ce o capsula în care va fi împachetat va traversa o bună parte a amtosferei, o parașută va accentua frânarea iar în ultima porțiune a drumului spre sol o serie de rachete vor reduce viteza roverului care va fi coborât din capsula sa pe suprafața planetei cu un cablu. Acesta se va desprinde apoi și capsula se va îndepărta de rover. Întreg procesul va fi automotizat și poate fi urmărit aici, într-o simulare efectuată de JPL.

Pe scurt

Dacă Congresul SUA nu ajungea in acest weekend la un consens în ceea ce privește bugetul nord-american pentru 2011, NASA împreună cu întreg sectorul public din SUA s-ar fi trezit cu activitatile suspendate. Din cei peste 19000 de angajați ai NASA, doar 500 și-ar mai fi continuat activitațile, pentru rularea sarcinilor esentiale din cadrul agentiei. Lansarea STS-134 ar fi fost amânată pentru o perioadă indefinită, NASA TV ar fi încetat să emită, site-ul împreună cu conturile de Facebook și Twitter ale angajaților nu ar mai fi fost updatate pana la clarificarea situatiei. Din fericire nu este cazul, Congresul SUA a căzut de acord asupra bugetului și agențiile guvernamentale din SUA își vor continua activitate ca și până acum.

*

Survolul ISS efectuat de către nava Soyuz în cadrul misiunii STS-134 a fost anulat. Planificat inițial pentru STS-133, când ar fi avut ocazia unei configurații ISS cu totul speciale (datorită modulelor HTV și ATV cuplate la acel moment), survolul a fost amânat de partea rusă din motive de securitate. Se pare că din aceleași motive această activitate nu va avea loc nici în cadrul misiunii STS-134: dacă nava Soyuz nu va mai reuși re-andocarea cu ISS după manevră, ea va fi silită să se întoarcă prematur pe Pământ, cauzând probleme severe în ceea ce privește operațiunile ISS. Un survol Soayuz în timp ce o navetă spațială este andocată mai este posibil doar în timpul misiunii STS-135.

*

Solstițiu pe Marte, cea mai lungă zi din anul marțian pentru emisfera sudică, unde acum este vară.

*

Acum 52 de ani, NASA anunța primul grup de astronauți (The Original Seven), selectați inițial pentru programul Mercury: Wally Schirra, Deke Slayton, John Glenn, Scott Carpenter, Alan Shepard, Gordon Cooper, Gus Grissom. Este singurul grup care a avut reprezentanți în toate programele spațiale americane: Mercury, Gemini, Apollo (Wally Schirra), Apollo-Soyuz (Deke Slayton), STS (John Glenn).

Opportunity în Google Earth

26.66 de kilometri în șapte ani nu este o distanță (viteză?) colosală, dar pentru un robot aflat pe suprafața planetei Marte și controlat de pe Pământ, este un record doborât zilnic, prin fiecare centrimetru cu care Opportunity înaintează pe solul marțian.

Folosind Google Earth, oricine poate vedea drumul parcurs de Opprtunity, din 2004 până în prezent, cât și planul pentru destinația viitoare a roverului (craterul Endeavour). Deși Google Earth conține deja imagini ale suprafaței planetei Marte la o rezoluție destul de bună, pentru detalii suplimentare va fi nevoie să descărcați câteva fișiere KML suplimentare. Primul fișier conține layere cu imagini de înaltă rezoluție ce acoperă zona parcursă de Opportunity iar al doilea este un fișier publicat pe forumul Unmannedspaceflight, fișier care este actualizat regulat, odată cu progresul lui Opportunity și care conține traiectoria acestuia pe suprafața marțiană.