Toate articolele cu eticheta: LRO

Sondele la control

Publicat în de
Răspunde

Emily Lakdawalla face pe blogul The Planetary Society un interesant rezumat al situaţiei sondelor noastre aflate dincolo de suprafaţa sau orbita Pământului.

Misiunea SOHO, lansată de ESA pentru studiul Soarelui se desfăşoară conform planului. Nu au fost detectate pete solare recent. Pentru prognoze meteo în Sistemul Solar, datele în timp real ale misiunii SOHO pot fi accesate aici. SOHO împlineşte astăzi fix 14 ani de la lansare.

Sondele gemene STEREO ale NASA urmăresc şi ele Soarele, imaginile puse zilnic la diposiziţie putând fi accesate aici.

MESSENGER (NASA) a făcut recent o corecţie de orbită, în pregătirea inserţiei finale pe orbita lui Mercur.

Venus Express (ESA) este în prezent singura navă cosmică pe orbita lui Venus, programată să funcţioneze până în 2012.

Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) îşi continuă de pe orbita Lunii în linişte misiunea de cartografiere a suprafeţei lunare.

Pe Marte, Spirit se chinuie din greu să iasă din capcana care l-a ţinut nemişcat luni de zile, iar Opportunity investighează un nou meteorit descoperit pe suprafaţa Planetei Roşii.

Pe orbita lui Marte, Mars Reconnaissance Orbiter se află în safe-mode, în aşteptarea unui update software care să preîntâmpine restartul spontan al computerului de la bordul sondei, care le-a dar bătăi de cap inginerilor de la sol în ultimul timp.

Tot pe orbita lui Marte, Mars Express, sonda ESA, este în parametrii optimi, cartografiind suprafaţa planetei.

Mars Odyssey este a treia şi cea mai veche sondă de pe orbita lui Marte, continuând să trimită imagini de pe suprafaţa planetei din 2001 de când şi-a început misiunea.

Cassini, de pe orbita lui Saturn, a încheiat de curând survolarea lui Enceladus şi se va apropia de Tethys, până în data de 26 decembrie.

Rosetta (ESA) este în drum spre întâlnirea sa din 2014 cu cometa Churyumov-Gerasimenko, efectuând de curând ultima corecţie majoră a traiectoriei sale, folosind câmpul gravitaţional al Pământului. Rosetta va survola şi asteroidul Lutetia, în iulie 2010.

International Cometary Explorer a fost lansată în 1978 pentru a studia magnetosfera terestră şi interacţia acestuia cu vântul solar. Misiunea ei a fost ulterior schimbată pentru o întâlnire cu cometa Giacobini-Zinner în 1983. Mulţi ani s-a crezut că ICE nu mai funcţionează în prezent, dar anul trecut, semnalul radio al sondei a fost recepţionat din nou. Momentan, ICE este pe o orbită în jurul Soarelui, apropiindu-se de Pământ în 2014, când se va puta decide plasarea sa într-un punct Langrange pentru studiul magnetosferei Soarelui sau poate porni într-o misiune de întâlnirea a cometei Wirtanen în 2018.

Dawn a pătruns în centura de asteroizi, îndreptându-se spre Vesta, unde va ajunge în 2011.

Sonda NASA Deep Impact se îndreaptă spre cometa 103P/Hartley 2. Întâlnirea va avea loc în octombrie 2010.

Stardust se îndreaptă spre sonda Tempel-1 (14 februarie 2011), funcţionând la parametrii optimi.

Hayabusa, o misiune japoneză extrem de ambiţioasă este în drum spre casă. Este prima sondă cu motoare ionice care a efectuat o corecţie gravitaţională de traiectorie şi prima misiune care şi-a propus să aducă pe Pământ praf de pe un asteroid. Încercările de a ateriza pe suprafaţa asteroidului au cauzat severe defecţiuni tehnice. Momentan, sonda este în drum spre Pământ folosind un singur motor din cele trei şi nu se ştie dacă la bord există sau nu probe de praf de pe asteroid. Nava va ajunge pe Pământ în iunie 2010, după o întârziere de trei ani.

New Horizons (NASA) este în drum spre Pluto şi mai are de parcurs 16.65 UA până când va ajunge acolo, în 2015. Pe 29 decembrie New Horizons se va afla mai aproape de Pluto decât de Pământ.

Atât Voyager 1 cât şi Voyager 2 încă funcţionează şi răspund la comenzi, chiar dacă au fost lansate în 1977 şi cel puţin Voyager 1 se află dincolo de graniţele sistemului solar.

LRO şi Apollo 17

Publicat în de
Răspunde

Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), sonda americană de pe orbita Lunii care are ca misiune cartografierea suprafeţei acesteia, a trecut de curând pe o orbită mai joasă, la 50 de km la suprafaţa lunară, care îi oferă acum o rezoluţie mult mai bună, de 50 cm/pixel. Trecând pe deasupra locului unde a aselenizat Apollo 17, LRO a profitat de ocazie şi a făcut câteva fotografii locului cu pricina. În imagine se pot distinge destul de bine detaliile modulului lunar care a rămas pe suprafaţa selenară, precum şi steagul Statelor Unite, plasat în apropiere de acesta. Se mai pot observa şi urmele lăsate de roverul lunar, folosit de membrii Apollo 17, pentru a le permite explorarea unei suprafeţe mult mai întinse.

Apollo 17 a fost ultima misiune cu echipaj lunar pe suprafaţa Lunii (decembrie 1972), cu Harrison Schmitt şi Eugene Cernan ultimii oameni care au păşit pe suprafaţa acesteia (Schmitt fiind primul şi momentan singurul geolog care a ajuns pe Lună). Ronald Evans, al treilea membru al echipajului aşteptându-i în modulul de comandă de pe orbita Lunii.

Imagine: NASA/GSFC/Arizona State University

Surveyor 1 fotografiată de pe orbită

Publicat în de
3

După ce Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) a făcut primele fotografii ale locurilor unde au aselenizat misiunile Apollo, sonda a surprins de data asta de pe orbită locul unde a aterizat Surveyor 1, prima sondă americană care a aselenizat controlat pe suprafaţa Lunii (2 iunie 1966) şi de unde a transmis peste 11000 de imagini, camera foto fiind singurul instrument de la bord. Sonda avea 3.3 metri înălţime şi în imaginile LRO se poate vedea umbra lui Surveyor, lungă de 15 metri.

Simularea impactului LCROSS/Centaur

Publicat în de
5

Cu ajutorul simulatorului Orbiter, Parsec.ro a pregătit o simulare a impactului lunar care va avea loc pe data de 9 octombrie 2009. Sondele Lunar Crater Observation and Sensing Satellite (LCROSS) şi Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) au fost lansate împreună în 18 iunie 2009 şi momentan se află pe orbita lunară. Ultima treapta rachetei purtătoare Atlas V, numită Centaur, se află încă ataşată de sonda LCROSS şi la un moment dat se va desprinde de aceasta şi va lovi solul lunar, creând o explozie şi un nor de particule, care vor fi studiate atât de LRO, aflată pe o orbită lunară mai joasă, cât şi de LCROSS, care, în picaj, va analiza particulele expulzate de Centaur, în căutare apei. LCROSS va transmite date spre Pământ până în ultima secundă, în cele din urmă va lovi şi ea solul lunar, impact înregistrat şi analizat de asemenea de câtre LRO, care, după ce va transmite aceste date spre Pământ, îşi va continua misiunea iniţială de cartografiere a Lunii, pentru planificarea viitoarelor misiuni cu echipaj uman.

Simularea începe cu aproximativ o oră înainte de primul impact, însă viteza de derulare variază între 10x şi 100x. Oricine poate să îşi creeze acasă această simulare şi să o observe din mai multe unghiuri, folosind softul Orbiter 2006 şi add-on-urile LRO/LCROSS (care are nevoie de Multistage2.dll şi IMFD5.3 & LTMFD). Pentru rezultate mai spectaculoase, se poate folosi o textură mai detaliată a suprafeţei lunare, care poate fi descărcată de aici.

LRO a început cartografierea Lunii

Publicat în de
Răspunde

Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), una din cele două sonde NASA care se află momentan pe orbita Lunii, a trecut de prima fază a misiunii, care a constat în ajustarea orbitei şi calibrarea instrumentelor şi a început cartogafierea suprafeţei selenare începând cu polul sud, locul unde LCROSS, cea de-a doua sondă, va lovi intentionat solul într-un impact controlat (peste 23 de zile), pentru studiul compoziţiei acestuia, în ceea ce va fi cea mai mare explozie controlată care a avut loc pe suprafaţa Lunii.

LRO va crea în final cel mai detaliat atlas al suprafeţei lunare, un instrument extrem de util în plănuirea următoarelor misiuni cu echipaj uman care, în cele din urm,ă vor stabili aici o prezenţă umană continuă, sub forma unei baze lunare, cândva după anul 2020, conform actualului plan NASA.