Toate articolele cu eticheta: jaxa

Baza selenară niponă în 2020

Publicat în de
Răspunde

JAXA a anunțat că dorește să construiască o bază lunară până în 2020, însă aceasta urmează să fie operată nu de astronauți, ci de… roboți. Amplasarea bazei va fi în apropiere de polul sud lunar, localizarea sa exactă urmând să fie stabilită după o analiză atentă a imaginilor furnizate de sonda Kaguya (tot de producție niponă).

Roboții, cu o greutate estimată de 300 kg, vor avea ca sursă de energie lumina solară și vor putea explora suprafața selenară cu o autonomie de 100 km, urmând să fie dotați șenile, camere de înaltă rezoluție și diverse instrumente științifice. O rachetă urmează să aducă pe Pământ probe din solul lunar, prelevate de acești roboți.

Întregul proiect este estimat la aproximativ 2.2 miliarde de dolari. JAXA plănuiește un zbor cue chipaj uman spre Lună în jurul anului 2020 și stabilirea unei baze cu prezență umană continuă până în 2030, roboții urmând să pregătească terenul pentru sosirea astronauților niponi. Această știre vine la scurt timp după anunțarea unui alt plan al JAXA, de a trimite roboți umanoizi pe Lună.

India și China și-au exprimat intenție în mod public că doresc să trimităfiecare astronauți pe Lună, aproximativ în aceiași perioadă, între 2020 și 2030, în timp ce NASA a declarat că plănuiește o misiune spre un asteroid și apoi spre Marte. Se anunță așadar o nouă cursă interesantă spre Lună, de data asta în trei (Japonia, China, India). Până la urmă, totul se reduce la voință politică și financiară, să vedem cine va rezista până la final.

JAXA porneşte spre Venus

Publicat în de
2

Agenţia spaţială japoneză JAXA a lansat astăzi o rachetă H-IIA la bordul căreia se află nu mai puţin de 6 instrumente ştiinţifice, din care patru sateliţi tereştrii, o sondă orbitală care va pleca spre Venus şi un experiment inedit. Lansarea a fost programată iniţial pentru 17 mai, însă a fost amânată din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Akatsuki, sau Planet-C, este o sondă care i se va alătura pe orbita venusiană sondei Venus Express, lasantă de ESA. Akatsuki va studia compoziţia şi dinamica atmosferei planetei Venus. Momentan Akatsuki se află în stare bună, JAXA a confirmat deschiderea panourile solare ale satelitului, urmând ca acesta să ajungă pe orbita lui Venus în decembrie. Primele teste ale aparaturii de la bord vor fi făcute zilele acestea, prin studierea Pământului. Mai multe detalii despre misterioasa atmosferă a lui Venus, pot fi găsite aici.

Tot la bordul rachetei H-IIA se află şi o sondă mai puţin obişnuită. Este vorba despre IKAROS, o sondă care urmează să fie propulsată de lumina Soarelui. În câteva săptămâni, IKAROS îşi va deschide o imensă folie care va capta fotonii solari (lumina soarelui) şi folosind impulsul acestora, se speră că nava se va deplasa, principiu oarecum similar cu cel a propulsiei vaselor cu pânze de pe vremuri, doar că în loc de vând, sonda va folosi lumina Soarelui. Desigur, viteza iniţială va fi destul de mică, dar în timp aceasta va creşte constant, ajungându-se la viteze suficient de mari pentru a putea fi explorate planetele din sistemul nostru solar. IKAROS îşi propune doar să testeze această tehnologie, care ar putea revoluţiona propulsia sondelor care vor explora adâncurile spaţiului în viitorul apropiat. Aceasta nu este prima încercare de testare a tehnologiei propulsiei cu pânze solare, însă încercările precedente, din 2005 şi din 2008 au eşuat datorită problemelor întâmpinate la lansarea rachetelor purtătoare. De data aceasta lansarea rachetei purtătoare a fost un succes şi IKAROS este pe orbită, iar dacă totul decurge conform planului, aceasta va porni spre Venus, în urma sondei Akatsuki (propulsată de motoare chimice clasice).

The Planetary Society doreşte să lanseze o navă similară până la sfârşitul acestui an, denumită LightSail-1. Puteţi contribui la succesul acestei misiuni printr-o donaţie sau prin înregistrarea ca membru al The Planetary Society.

Cele două sonde vor plimba prin spaţiul interplanetar câte un DVD pe care se află numele membrilor The Planetary Society, însă Akatsuki mai are suplimentar o placă pe care sunt inscipţionate numele oricărui doritor împreună cu un scurt mesaj (The Planetary Society a pus la dispoziţie un site pentru acest lucru).

H-IIA a mai transportat pe orbită încă alte patru sonde construite de universităţi sau diverse instituţii din Japonia, una din acesta este a treia sondă care va pleca spre Venus, denumită iniţial UNITEC-1 şi redenumită Shin-en.

Picioare nipone pe Lună

Publicat în de
Răspunde

Agenţia spaţială japoneză (JAXA) intenţionează să trimită un robot pe suprafaţa Lunii. Până aici, nimic neobişnuit, doar că robotul nu va fi un rover, aşa cum se obişnuia până acum, ci va fi un robot umanoid, adică va folosi două picioarele pentru deplasare şi nu o serie de roţi, varianta cel mai des aleasă pentru astfel de sonde. Inginerii niponi au ales varianta unui robot umanoid pentru că această idee li s-a părut mai fascinantă şi stimulantă, după cum a declarat un oficial din cadrul JAXA. Proiectul va costa în jur de 10 milioane de dolari şi se speră că robotul va păşi pe suprafaţa Lunii până în 2015.

Imaginea de mai sus este captată de sonda japonză Kaguya (Selene) lansată anul trecut, care a transmis primele imagini de înaltă rezoluţie de pe orbita lunară, imaginea imitând prima fotografie a unui “răsărit terestru” surprins pentru prima dată de echipajul Apollo 8, primul echipaj uman care a orbitat Luna, în decembrie 1968.

Hayabusa se întoarce

Publicat în de
1

Povestea sondei japoneze Hayabusa (lansată de agenţia spaţială japoneză JAXA) este una din cele mai interesante aventuri interplanetare reale. Lansată în 2003 cu scopul de a intercepta asteroidul 25143 Itokawa, urmând ca sonda să preleveze probe din asteroid pe care să le aducă înapoi pe Pământ pentru a fi analizate. A fost o misiune ambiţioasă, prima de acest fel şi nu fără pericole. Doar trei sonde ruseşti au mai reuşit prelevarea automată de probe de sol de pe un corp ceresc (sondele ruseşti limitându-se la Lună).

Ghinioanele au început pentru Hayabusa când o furtună solară i-a afectat panourile solare. Au urmat apoi defecţiunea motoarelor chimice pentru poziţionarea sondei, ea mai putând fi controlată doar după o singură axă, combustibilul pentru motoarele care ar fi controlat celealte axe fiind pierdut. Pentru a stabiliza proba, inginerii de la sol au folosit panourile solare ca pe nişte pânze pentru lumina, navigând folosind presiunea fotonilor.

Proba a pierdut de mai multe ori legătura radio cu Pământul, aşa că misiunea a fost extinsă cu 3 ani din această cauză. Trei din cele patru motoare ionice folosite pentru propulsie s-au defectat, nava deplasându-se o bună parte din drum folosind un singur motor. Ajunsă pe asteroid, instrumentul pentru prelevarea probei de sol se pare că nu a funcţionat corespunzător, deşi se speră că particule de sol de pe Itokawa au ajuns la bordul navei.

Vom şti cu siguranţă acest lucru după ce Hayabusa va fi ajuns acasă, ea putând fi adusă pe o traiectorie care să intersecteze Pământul şi se speră că va pute fi recuperată în 13 iunie 2010 din deşertul australian. Să sperăm că până atunci sonda nu va mai suferi şi alte defecţiuni.

Hayabusa se apropie de casă

Publicat în de
Răspunde

Agenţia Spaţială Japoneză (JAXA) a anunţat că a efectuat ultimele corecţii ale traiectoriei sondei Hayabusa, aflată în drumul spre Pământ. Lansată în 2003, sonda a avut ca misiune studierea asteroidului 25143 Itokawa, inclusiv aterizarea şi aducerea pe Pământ a unei mostre din solul asteroidului, lucru care ar fi reprezentat o premieră absolută. Din păcate, sonda nu a funcţionat perfect şi aterizarea pe suprafaţa asteroidului, colectarea de probe şi folosirea roverului de la bord au fost un eşec. Totuşi, se speră că în camera de colectare a probelor să fi pătruns praf de pe Itokawa, care oricum ar reprezenta o premieră ştiinţifică importantă. Cu două din cele trei motoare ionice defecte, sonda se reîntoarce pe Pământ cu o întârziere de trei ani, dar cu speranţa că va avea la bord particule de praf de pe asteroidul Itokawa. Aterizarea pe Pământ este planificată pentru iunie, anul curent, în regiunea Woomera, din Australia.