Toate articolele cu eticheta: esa

Întrebări pentru Goliat

Publicat în de
1

Dacă nu reușiți să ajungeți vineri la conferința de presă ROSA organizată cu ocazia lansării primului satelit românesc, parsec.ro vă oferă ocazia să aflați detalii despre acest eveniment direct de la unul dintre membrii echipei Goliat. Marius Trusculescu a acceptat  să răspundă întrebărilor vizitatorilor site-ului nostru în perioada următoare, așa că dacă aveți curiozități în ceea ce-l privește pe Goliat, primul satelit românesc care va ajunge pe orbită, nu ezitați să lăsați un comentariu articolului de față până la data de 1 februarie 2012 iar dacă întrebarea este interesantă, aceasta va ajunge la Marius Trusculescu.

ESA în 2012

Publicat în de
Răspunde

ESA are planificate o serie de activități ambițioase pentru 2012. Prima dintre ele va avea loc în jurul date de 9 februarie când cel mai nou membru al familiei de lansatoare europene va își va face debutul pe rampa de lansare din Guiana Franceză. Este vorba despre Vega, o rachetă nouă, special construită pentru a plasa pe orbită încărcături medii și mici, fiind o variantă mai economică a mult mai puternicei Ariane 5. Compania Arianespace va controla de acum înainte trei lansatoare: Ariane 5, Vega și Soyuz (în colaborare cu compania Energia și agenția spațială Roscosmos), după ce anul trecut racheta rusească a decolat în premieră de pe rampa europeană din Guiana Franceză.

În martie, un nou vehicul fără echipaj uman va pleca spre ISS, la bordul unei rachete Ariane 5. ATV-3: Edoardo Amaldi (denmit astfel după un fizician italian) va duce o încărcătură de 7 tone spre Stația Spațială Internațională, aducă alimente, apă potabilă, aer, dar și echipamente pentru cercetare și aproximativ 3 tone de combustibil. ATV-3, după andocare, își poate folosi propulsoarele pentru a modifica orbita Stației Spațiale sau pentru a executa manevre pentru evitarea deșeurilor orbitale care se apropie prea mult de ISS. ATV-1: Jules Verne și ATV-2: Johannes Kepler au zburat în spațiu și au andocat cu ISS cu succes în 2008, respectiv 2011.

16 mai este data planificată pentru revenirea pe Pământ a lui Andre Kuipers, astronautul european aflat în acest moment la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a Expediției 30, din decembrie 2011. Kuipers are 54 de ani, este olandez și se află pentru a doua oară pe orbită, după ce a fost și membru al Expediției 9 la bordul ISS.

Primii doi sateliți din sistemul Galileo, variantă europeană a cunoscutului sistem de navigație american GPS, au fost lansați anul trecut pe orbită, pentru teste. În martie aceste este vor fi finalizate și până în septembrie acestora li se vor alătura o nouă pereche de sateliți Galileo, inginerii de la sol putând începe validarea întregului sistem o dată ce au patru sateliți pe orbită. În valoare de 20 miliarde de euro, sistemul Galileo va fi complet în 2019.

În noiembrie va fi pusă în funcțiune a treia și ultima piesă din sistemul Deep Space Antena,  ce la va permite celor de la ESA să monitorizeze permanent sondele din sistemul solar. Ele vor fi folosite atât pentru sondele existente (Mars Express, Venus Express, Rosetta) cât și pentru cele viitoare (BepiColombo). Antenele cu un diametru de 35 metri sunt plasate în New Norcia (Australia, DSA1), Cebreros (Spania, DS2) și Malargue (Argentina, DS3).

Dacă v-a sărit în ochi numele BepiColombo, aflați că este vorba despre o sondă ESA construită pentru studiul planetei Mercur. Având o masă de 4.1 tone, lansarea va avea loc la bordul unei rachete Ariane 5, probabil la sfârșitul anului 2014, urând ca sonda să ajungă la destinație în 2020. În cursul acestui an o parte din sondă va fi testată și asamblată în configurație finală.

ESA va livra în 2012 două componente ale telescopului spațial James Webb. Este vorba despre MIRI și NIRSpec, două instrumente pentru astrofotografie, pentru studiul compoziției galaxiilor îndepărtate sau pentru studierea obiectelor din centura Kuiper. Construit în mare parte de către NASA, telescopul James Webb urmează să fie lansat la bordul rachetei europene Ariane 5 în 2018.

România – membră ESA

Publicat în de
Răspunde

România a semnat astăzi, joi 20 decembrie, tratatul de aderare la Agenția Spațială Europeană (ESA), urmând să devină al 19-lea membru cu drepturi depline în această organizație după ce guvernul român va ratifica procesul de aderare în decursul acestui an. România este a doua țară din estul Europei care aderă la ESA, după ce acum doi ani Cehia a fost primită în rândurile organizației (tratativele cu Ungaria sunt într-un stadiu avansat). Ceremonia de semnare a tratatului a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la București, în prezența directorului general ESA, Jean-Jacques Dordain, ministrului pentru afaceri externe Teodor Baconschi, președintelui Agenției Spațiale Române Marius Piso și singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu.

Aderarea României la ESA reprezintă continuarea firească a mai multor proiecte comune, Agenție Spațială Europeană contribuind la o serie de programe și activități ale agenției europene în ultimii ani, fapt recunoscut și pe pagina ESA care prezintă detalii despre evenimentul de astăzi.

ESA nu se confundă cu Uniunea Europeană și statele membre UE nu devin automat membre ESA, procesul de aderare fiind unul care are loc după criterii total diferite. Agenția Spațială Europeană a fost fondată în 1975, are sediul principal la Paris, fiind în prezent unul din principalii asociați ai NASA pentru o serie de proiecte specifice, printre care și Stația Spațială Internațională sau viitoare misiuni în sistemul solar.

Voluntarii ESA pentru Mars500

Publicat în de
Răspunde

ESA a anunțat ieri numele voluntarilor săi selectați pentru programul Mars500. Romain Charles și Diego Urbina se vor alătura grupului format din trei ruși și un chinez într-o simulare a unei misiuni marțiene. Timp de 520 de zile, grupul de șase voluntari vor fi izolați de lumea exterioară și reacțiile lor vor fi atent analizate de o echipă mixtă de cercetători. Se va simula drumul până la Marte, activitățile acestora pe suprafața planetei roșii (trei dintre voluntari vor simula rămânerea pe orbită, în timp ce ceilalți trei vor simula o aterizare pe Marte), dar și întoarcerea echipei înapoi pe Pământ. SIngurul contact cu exteriorul vor fi comunicațiile cu echipa de monitorizare, dar și un acces la internet, care va suferi o întârziere de maxim 40 de minute, pentru a simula situația reală, dacă cei șase ar fi într-adevăr în apropierea lui Marte.

Diego Urbina este un italian cu experiență în activitățile spațiale în timp ce francezul Romain Charles este manager al calității în cadrul unei firme de materiale compozite. Cei doi vor petrece cele 520 de zile în incinta Institutului Rusesc pentru Probleme Biomedicale din Moscova, într-un simulacru de navă spațială cu un spațiu de 550 metri cubi, executând activități similare cu cele efectuate de astronauții de pe Stația Spațială Internațională: un ciclu de cinci zile lucrătoare urmate de două zile libere (cu excepția cazurilor de urgență), în care vor efectua experimente, exerciții fizice,  etc. Echipajul Mars500 va avea la dispoziție încă de la început cantitatea de hrană necesară întrgii perioade, pe care vor trebui să o împartă rațional între ei, până la sfârșitul experimentului. Mars500 va începe la inceputul lunii iunie.