Naveta spațială este echipată cu cinci computere de bord (model IBM AP-101), responsabile pentru controlul navetei, începând cu lansarea, inserția orbitală, operațiunile orbitale și andocarea, până la revenirea în atmosferă și aterizarea. Patru din cele cinci computere rulează un soft creat de IBM (în limbajul HAL/S) și al cincilea un soft special scris de o altă companie, pentru a evita eventualele erori dependente de producător. Luarea unei decizii se face printr-un proces de votare ce are loc între cele patru computere identice iar în cazul în care scorul este 2-2, al cincilea computer ia decizia finală. Teoretic, naveta spațială poate reveni în siguranță pe Pământ și cu ajutorul unui singur computer funcțional, dar acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.

Defecțiunea computerului 3 ce a avut loc înainte de andocare a fost remediată între timp și în acest moment se crede că cele două evenimente nu au legătura una cu cealaltă. Una din posibilele cauze pentru defecțiunea temporară a computerului 4 poate fi, conform unui raport NASA, activitatea solară. Cu câteva ore înainte de defecțiune, astronauții de pe Atlantis au surprins o spectaculoasă auroră boreală, creată de o activitate solară intensă, soldată cu o erupție masivă de material coronar din Soare și purtată de vântul solar până în vecinătatea Pământului. Este posibil ca radiația solară să fie responsabilă de afectarea temporară (din fericire) a componentelor electronice de la bordul navetei spațiale, deși cauza exactă a defecțiunii nu este încă definită cu claritate.

În acest moment, toate cele 5 computere de la bordul Atlantis funcționează în parametri optimi, naveta pregătindu-se de decuplarea de Stația Spațială Internațională și revenirea pe Pământ în cursul zilei de joi.

]]> http://www.parsec.ro/2011/07/atlantis-si-aurora-boreala/feed/ 2 http://www.parsec.ro/2011/06/sts-135-ultimul-vals/ http://www.parsec.ro/2011/06/sts-135-ultimul-vals/#comments Wed, 29 Jun 2011 05:13:34 +0000 Claudiu http://www.parsec.ro/?p=2320 Citește continuarea →]]> Pentru că Atlantis este într-o formă excelentă, nefiind întâmpinate probleme care să necesite timp suplimentar pentru remediere, NASA a decis să confirme data lansării misiunii STS-135  pentru  8 iulie, ora 18:26. Așadar nu vă faceți alte planuri pentru după-masa de vineri, 8 iulie, luați o pungă de popcorn și urmăriți în direct lansarea și pregătirile de lansare, pentru că după această dată nici o altă navetă spațială nu va mai fi lansată și nici un american nu va mai pleca în spațiul cosmic de pe continentul natal pentru mulți ani de acum încolo. Momentul este cu adevărat unul istoric și trist în ceea ce privește explorarea spațiului, cel mai complex aparat de zbor construit vreodată va zbura pentru ultima dată și vor trece multe decenii până când cineva va mai pilota un aparat de zbor asemănător cu Naveta Spațială.

Deoarece construcţia rezervorului extern al navetei Atlantis este practic identic cu cel al navetei Discovery din cadrul misiunii STS-133, pentru a evita orice amânare, inginerii au implementat deja modificările aduse pentru misiunea STS-133 şi sunt încrezători că lansarea STS-135 nu va fi amânată dintr-o problemă legată de rezervorul extern al navetei.

Naveta Enterprise, care nu a zburat niciodată în spațiu, dar a fost folosită pentru teste aerodinamice înainte de lansarea navetei Columbia, va fi mutată din actuala sa locație, Muzeul Smithsonian, pentru a face loc navetei Discovery. Echipele de ingineri de la sol au început să pregătească naveta Discovery pentru viața de muzeu, după ultima sa misiune, înlăturând în prima fază toate substanțele toxice din rezervoare.

Endeavour va ajunge în Los Angeles, la California Science Center, în apropiere de locul unde toate nevetele au fost construite (Palmdale). Endeavour este singura care va ajunge pe coasta de est, Enterprise find mutată la New York, în cadrul muzeului Intrepid Sea, Air & Space.

În timp ce Houston este marele perdant, New York se plânge că a primit un prototip și nu o navetă adevărată, în condițiile în care contribuția New York-ului la programul spațial este nulă iar în Houston se află Centrul Spațial Johnson unde se antrenează astronauții și de unde are loc controlul tututor activităților NASA cu echipaj uman.

Muzeul din Seattle a început construcția unei locații dedicate unei navete spațiale, însă acesta nu a primit până la urmă nici una dintre navete (după cum probabil se aștepta toată lumea, mai puțin conducerea muzeului respectiv).

Schiță a navetei Discovery, așa cum va arăta expusă în complexul ce urmează a fi construit special pentru ea la Centrul Spațial Kennedy din Florida

Motoarele Pratt & Whitney Rocketdyne, lungi de 4.3 metri și grele de 3 tone fiecare, ard împreună 2 milioane de litri de hidrogen și oxigen timp de opt minute jumate, până naveta spațială ajunge pe orbită.

În 1992 Atlantis intră în reparaţii capitale, penru o serie de modificări (o nouă paraşută folosită pentru frânarea pe pistă, noi plăci ceramice pentru izolare termică, etc). A doua revizie generală a navetei a avut loc între 1997-1998, când au fost modernizat sistemul de monitoare de la bord, instalarea unui sistem auxiliar de ghidare bazat pe GPS şi montarea dispozitivului pentru andocarea cu ISS, înlocuind cel folosit pentru MIR.

În 1995, Atlantis mai stabileşte o premieră, devenind prima naveta spaţială care andochează cu staţia spaţială MIR, în cadrul misiunii STS-71. Între 1996 şi 1997, Atlantis mai face încă 5 vizite staţiei MIR urmând ca din 19 mai 200, începând cu misiunea STS-76, Atlantis să se dedice construcţiei Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Cu o singură excepţie: în mai 2009, în timpul misiuni STS-125, Atlantis avea să fie ultima navetă care va aduce un echipaj uman pentru a efectua un service telescopului spaţial Hubble.

Plănuită pentru a fi retrasă încă din 2008, Atlantis a mai fost folosită până înmai 2010, când a încheiat cu succes ultima sa misiune în spaţiu, STS-132. După 25 de ani, Atlantis a executat 32 de misiuni, parcurgând 194 168 813 km şi 4 648 de orbite efectuate în jurul Pământului, ducând în spaţiu peste 190 de astronauţi, unii de mai multe ori. Recordul îl deţine Jerry Ross, care a zburat de şapte ori în spaţiu, din care de cinci ori cu Atlantis, aceasta fiind naveta cu care acesta a efectuat primul şi ultimul său zbor pe orbită.

Nu se cunoaşte în prezent soarta navetei Atlantis, însă probabil aceasta va deveni un muzeu în viitorul apropiat.

Imagine pusă la dispoziţe prin amabilitatea http://www.nasaspaceflight.com.

Deşi a fost ultimul zbor pentru naveta Atlantis, aceasta va fi pregătită pentru misiunea de urgenţă STS-335 şi va zbura doar în cazul în care Endeavour va avea probleme majore pe orbită în timpul ultimei misiuni programate, STS-134. Este doar o misiune de precauţie luată de NASA după accientul navetei Columbia de a avea o naveta mereu pregătită pentru a salva echipajul în cazul undei urgenţe. Nicio astfel de misiune nu a fost însă necesară.

Există şi varianta ca Atlantis să mai zboare o dată, dacă tot este pregătită pentru zbor, în cazul în care misiuena STS-335 nu va mai avea loc, echipajul urmând să folosească capsulele Soyuz ataşate de ISS în cazul unor probleme cu naveta Endeavour. Acest lucru implică însă nişte costuri suplimentare care nu au fost încă aprobate de Congresul SUA precum şi extinderea programului până anul viitor, extindere care este puţin probabilă.

Atlantis (OV-104) a zburat pentru prima dată în 1985 şi a fost ultima navetă care a dus un echipaj uman spre telescopul Hubble, pentru ultima misiune de service a acestuia. Atlantis a fost prima navetă care a andocat cu Staţia Spaţială Mir. Acum, Atlantis este prima naveta din flota de trei rămase care a efectuat ultimul zbor, după 32 de misiuni.

NORAD ține permanent evidența tutoror obieectelor care orbitează Terra și alertează NASA dacă unul din aceste obiecte se îndreaptă spre ISS. În caz în care acest lucru se confirmă, ISS va acționa motoarele cu reacție de la bord pentrus schimbarea parametrilor orbitali și pentru evitarea unei eventuale coliziuni care ar putea fi catastrofală. În cazul în care ISS și-ar fi modficat orbita duminică, Atlantis ar fi trebuit să efectueze o serie de manevre în premieră pentru a ajunge la ISS și pentru a andoca. Din fericire, nu a fost cazul, fragmentul orbital a tercut pe lângă ISS la o distanță care nu a pus în pericol stația spațială, astfel că andocarea a decurs conform planului.

Înainte de andocare, folosind brațul robotic, echipajul de la bordul Atlantis a inspectat scutul termic al navetei (plăcuțele ceramice de pe burta și botul navetei care protekeayă echipajul în timpul reintrării în atmosferă). O altă inspecție a acestui scut a fost făcută de către ISS, cu câteva minute înainte de andocare, când Atlantis a executat o rotație cu 360 de grade în jurul axei sale astfel încât cei de pe ISS să poată fotografia plăcile ceramice, urmând ca imaginile de înaltă rezoluție să fie trimise la sol și analizate. Aceste manevre de inspecție au fost instituite după ce în 2003 naveta Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă datorită avarierii scutului termic al acesteia în timpul lansării. În cazul în care de data aceasta va fi descoperită o defecțiune a scutului termic, echipajul ISS va rămâne pe orbită până când NASA va trimite o a doua navetă pentru salvarea echipajului.

Ieri, în a patra zi a misiunii, au fost instalate, în afara stației spațiale, în cadrul unei misiuni extravehiculare (doi astronauți au ieșit din navetă și ISS), o serie de baterii noi, o antenă suplimentară și un mecanism pentru DEXTRE, o mână robotică care este folosită pentru transportul utilajelor în afara ISS. Astăzi astronuații au montat modulul rusesc MRM1 (Rassvet) care mărește spațiul util pe ISS și aduce două noi porturi disponibile pentur andocare. Mâine va fi efectuată ultima misiune extravehiculară (EVA) în care astronauții vor finaliza montarea setului nou de baterii și dacă timpul va permite, vor transporta piese de rezervă de pe Atlantis pe ISS.

Aterizarea navetei Atlantis este planificată pentru 26 mai, ora 15:46 ora României, la Centrul Spațial Kennedy din Florida.

STS-132 va fi cel mai probabil ultima misiune pentru Atlantis. Aceasta va fi pregătită totuși pentru zbor ca misiune de urgență și va fi lansată doar în caz de nevoie, pentru a salva echipajul de pe Discovery în ultima misiune a acesteia. Este puțin probabil ca aceasta misiune să aibe loc, așa că se discută dacă misiunea de salvarea a lui Atlantis ar putea fi transformată într-o misiune obișnuită, din moment ce oricum naveta trece prin toate etapele pregătirii unui zbor. Dacă acest lucru se va realiza, în caz de urgență pentru astronauții de la bordul Atlantis se vor folosi capsulele Soyuz andocate la ISS.