Lansarea Dragon, amânată

SpaceX a anunțat că are nevoie de mai mult timp pentru testele asupra capsulei Dragon înainte de lansarea acesteia pentru joncțiunea cu Stația Spațială Internațională, așa că lansarea anunțată inițial pentru 7 februarie se amână.

Deocamdată nu a fost comunicată o altă dată, compania fiind în discuții cu NASA pentru stabilirea unei alte perioade optime pentru lansare, în funcție și de activitățile programate deja la bordul ISS. Un purtător de cuvânt al companiei SpaceX a declarat că mai este nevoie de timp suplimentar pentru a pregăti capsula de zbor și pentru a putea garanta siguranța și reușita misiunii.

Update: Lansarea a fost reprogramată pentru data de 20 martie 2012.

Lansarea STS-107, acum 9 ani

Acum nouă ani, Columbia avea să fie lansată pentru ultima dată spre stele. Cei șapte membri ai echipajului nu știau, dar soarta lor avea să le fie pecetluită încă din primele secunde ale lansării: o bucată de spumă izolatoare de pe rezervorul extern a lovit naveta, dislocând o parte a scutului ceramic folosit pentru protecția acesteia la revenirea în atmosferă. 15 zile mai târziu, Columbia avea să se dezintegreze deasupra Statelor Unite.

Mulțumim Rick Husband, William McCool, David Brown, Kalpana Chawla, Michael anderson, Laurel Clark, Ilan Ramon, mulțumim Columbia.

Primul satelit românesc

Aminteam zilele trecute despre planurile Agenției Spațiale Europene de a lansa o nouă rachetă, o variantă low-cost la Ariane 5, mai economică când vine vorba de mase mai mici ce trebuiesc plasate pe orbită. O să povestim mai pe larg despre racheta în sine cât de curând, însă de data asta aș dori analizăm puțin încărcătura rachetei în acest zbor inaugural, care va avea loc la începutul lunii februarie.

Cele mai importante două încărcături sunt sateliții ALMASat-1 și Lares, dar aceștia vor fi acompaniați de încă 9 sateliți de mici dimensiuni (CubeSats, sateliți cubici cu latura de 10 centimetri și masa de aproximativ 1 kilogram) din diverse țări: Elveția, Spania, Italia, Franța, Belgia, Polonia și… România! Este vorba despre proiectul Goliat, primul satelit românesc care va ajunge pe orbită. Echipa de studenți români lucrează de mult timp la el, însă data lansării a fost mereu amânată de către ESA din cauza că racheta Vega nu era gata. 2012 este anul lor norocos, pentru că Vega țintește lansarea inaugurală în data de 9 februarie, iar Goliat, satelitul românesc, este acolo, în vârful rachetei, așteptând să ajungă pe orbită.

Proiectul Goliat a fost pornit în cadrul Agenției Spațiale Române, în 2005, și are trei experimente științifice la bord: SAMIS (pentru măsurarea fluxului de micrometeoriți), Dose-N (măsurarea radiației cosmice) și o cameră foto pentru achiziția de imagini de pe orbită (3 megapixeli și o rezoluție la sol de 21×28 metri). Goliat se află în prezent în Guiana Franceză, unde este împachetat împreună cu restul sateliților și pregătit pentru lansare.

Așteptăm cu interes lansarea din februarie și îi urăm succes echipei din spatele lui Goliat.

Phobos-Grunt s-a prăbușit

Din păcate, inevitabilul s-a produs și sonda rusească Phobos-Grunt a reintrat în atmosferă, resturile sale prăbușindu-se cel mai probabil în Oceanul Pacific.

Sonda de 13.5 tone, cea mai mare construită de ruși până în prezent, trebuia să ajungă pe orbita lui Phobos, satelitul lui Marte, de unde să aducă înapoi pe Pământ probe de sol, operațiune ce ar fi reprezentat o premieră în explorarea sistemului solar. Lansarea a avut loc în 8 noiembrie 2011, după ani de amânări, și sonda a ajuns pe orbita Pământului conform planului, însă motorul care trebuia să plaseze Phobos-Grunt pe o traiectorie spre Marte avea să nu mai pornească niciodată, probabil dintr-o eroare de programare a softului de la bord. Încercările de a contacta proba și de a rescrie instrucțiunile acesteia nu au dat succes în zilele și săptămânile ce au urmat lansării, cu tot sprijinul oferit de către ESA și NASA. Datorită orbitei joase pe care sonda era plasată, interacțiunea cu starturile superioare ale atmosferei a cauzat degradarea continuă a parametrilor orbitali și în final plonjonul prin atmosferă, cea a dus la dezintegrarea sondei. Resturile ce au supraviețuit s-au prăbușit probabil în ocean, deși locația exactă nu este deocamdată cunoscută.

Împreună cu Phobos-Grunt, chinezii au pierdut primul lor satelit ce trebuia să ajungă în jurul planetei Marte iar The Planetary Society a pierdut experimentul LIFE (în care niște microorganisme ar fi fost expuse vidului și radiațiilor cosmice în timpul călătoriei spre Marte, apoi la revenirea acestora pe Pământ avea să fie studiat modul în care au suportat această călătorie).

Dacă totul ar fi decurs normal, Phobos-Grunt ar fi avut nevoie de 11 luni pentru a ajunge la destinație, fiind planificate trei corecții ale traiectoriei în acest timp. În data de 9 octombrie, sonda trebuia să intre pe orbita planetei, unde s-ar fi separat de satelitul chinez Yinghuo-1. Până în ianuarie 2013, Phobos-Grunt și-ar fi modificat orbita în jurul lui Marte, până la o altitudine de 10000 kilometri, urmând să intre pe orbita lui Phobos la începutul lui februarie 2013. Un modul al sondei ar fi coborât pe suprafața satelitului, ar fi prelevat probe de sol, după care s-ar fi ridicat înapoi pe orbită. Phobos-Grunt trebuia să se întoarcă pe Pământ în august 2014.