Voyager 2: trecut, prezent și viitor

Voyager 2 a decolat spre stele acum 34 de ani, în 20 august 1977, de la baza aeriană Cape Canaveral la bordul unei rachete Titan III/Centaur. Sonda spațială continuă și astăzi să trimită spre pământ date în timp ce se îndreaptă spre granița sistemului nostru solar.

Voyager 2 (schiță)

Deși denumită Voyager 2, sonda este de fapt prima lansată din ambițiosul program, Voyager 1 avea să plece ceva mai târziu, însă cu o viteză ceva mai mare decât sora ei, pe care o va ajunge din urmă. Misiunea inițială a sondei Voyager 2 a fost una relativ modestă: studiul planetelor Jupiter și Saturn însă viitorul avea să fie plin de surprize plăcute.

Citește continuarea

Rezultatele concursului parsec.ro

Lansam cu ceva timp în urmă un concurs în care puneam la bătaie primul număr din revista Știință și Tehnică și un DVD conținând un film care prezintă extrem de detaliat procesul de lansare a unei navete spațiale. Miza concursului era cea mai interesantă întrebare pentru cosmonautul Dumitru Prunariu și câștigătorul a fost desemnat chiar de către domnul Prunariu, astfel că premiul a ajuns deja în posesia comentatorului cu pseudonimul Guardiola. Cu o oarecare întârziere pe care mi-o asum, iată răspunsurile oferite de singurul cosmonaut român cititorilor site-ului parsec.ro, mulțumindu-i pe această cale pentru amabilitate. Citește continuarea

Liniștea de după aterizare

În lumea pasionaților explorării spațiului, clădirea 3o, înaltă și lipsită de ferestre din complexul de la Johnson Space Center este un lucru aproape sfânt. De acolo se coordonează fiecare zbor cu echipaj american, de acolo se trasează programul pentru o zi de lucru pe naveta spațială sau pe Stația Spațială Internațională, cei din Camera de Control decid când se culcă astronauții, când se trezesc când și ce mănâncă când ies în spațiu sau când revin pe Pământ.

Citește continuarea

Posibilul viitor politic al lui Mark Kelly

În primele zile din 2011, nimic nu avea să anunțe schimbările majore din viața astronautului Mark Kelly. Fericirea de a fi ales ultimul comandant al navetei Endeavour i-a fost brusc curmată în data de 8 ianuarie 2011, când soția sa, Gabrielle Giffords a fost victima unei tentative de asasinat în timp ce aceasta susținea o întâlnire publică cu alegătorii săi din Tucson, Arizona. În acele momente părea că totul se năruie pentru astronautul de 46 de ani. Fratele său geamăn se afla deja la bordul Stației Spațiale Internaționale, însă cei doi nu aveau să se mai întâlnească pe orbită, misiunea Endeavour fiind amânată cu câteva săptămâni, timp în care Scott Kelly a revenit pe Pământ la bordul uni capsule Soyuz. Ar fi fost o premieră ca doi frați gemeni să se afle în același timp pe orbită. Mark Kelly avea alte griji: soția sa supraviețuise miraculos tentativei de asasinat, însă glonțul îi afectase o parte din creier. Progresele lui Gabrielle în tratamentul de recuperare erau însă remarcabile, așa că Mark a decis: va face tot posibilul să rămână la comanda navetei Endeavour și să zboare în ultima sa misiune. NASA nu antrenează echipaje de rezervă pentru misiunile navetei spațiale, așa că o eventuală retragere prematură a lui Kelly ar fi dat și mai mult peste cap planurile agenției spațiale americane pentru misiunea STS-134, vitală pentru viitorul astronauților de pe Stația Spațială Internațională. Comandantul Mark Kelly s-a declarat capabil să își ducă misiunea până la capăt, așa că a fost lăsat să îți facă treaba.

STS-134 a fost o misiune impecabilă și Endeavour a adus pe toată lumea teferi, înapoi pe Pământ. Gabrielle Giffords a participat la lansare și recent a fost externată de la spital, continuând acasă procedurile de recuperare necesare în urma rănilor suferite. Mark Kelly și-a încheiat cu succes al patrulea și ultimul său zbor spațial, anunțând zilele că se retrage atât din cadrul NASA, cât și din US Navy. El a spus că dorește să fie aproape de soția sa și de cei doi copii și că speră ca în viitor să găsească alte moduri de a-și servi țara, dincolo de armată și programe spațiale din care a făcut parte până acum (rețineți, Mark Kelly știe foarte bine ce înseamnă datoria civică, amândoi părinții săi fiind polițiști iar soția congressman – sau congresswoman?).

Discursul său de adio a fost rapid interpretat ca o intenție a fostului astronaut de a intra în viața politică. Mandatul în Senatul SUA al republicanului de Ariznona John Kyl expiră anul viitor iar democrații o preferau pe Gabrielle Giffords drept candidată și succesoare a lui Kyl pentru Senat. Dacă Gabrielle nu va putea să își exercite atribuțiile din cauza sechelelor, s-a vehiculat ideea ca Mark Kelly să fie candidatul democraților pentru locul lăsat vacant de către Kyl. Mergând și mai departe, o întreagă comunitate de iubitori ai explorării spațiului speră ca, ajuns senator, Mark Kelly să candideze în viitorul apropiat la președinția SUA. Este un scenariu cu bătaie lungă, dar imaginați-vă ce ar însemna ca cineva cu disciplina și caracterul unui astronaut ca Mark Kelly, care a fost de patru ori pe orbită, să ajungă în fruntea unei națiuni ca Statele Unite.

AMS-02

Spectrometrul Magentic Alpha (AMS-02) este un detector de particule elementare transportat la bordul Stației Spațiale Internaționale de către naveta spațială americană Endeavour, în ultimul său zbor (misiunea STS-134). Acesta va profita de condițiile excepționale oferite de ISS pentru a detecta particule de antimaterie, materie întunecată și radiații cosmice, fiind unul din cele mai scumpe instrumente științifice construite vreodată, cu un cost estimat la aproximativ 1.5 miliarde de dolari (telescopul spațial Hubble este estimat la 4 miliarde de dolari).

Proiectul a început în urmă cu 17 ani ș reprezintă o colaborare între 16 state, 56 de instituții și peste 500 de cercetători din SUA, Italia, Taiwan, Germania, Elveția, Spania, Franța, Rusia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Finlanda, Olanda, Portugalia, Mexic și România. AMS-01 a fost un prototip și a zburat în 1998 la bordul navetei Discovery (STS-91), demonstrând că proiectul este viabil și că un astfel de spectrometru poate fi folosit cu succes în spațiu.

Prototipul AMS-01, în cala navetei Discovery (STS-91, 1998)

Citește continuarea