NASA vă oferă ocazia de a vă lansa fotografiile pe orbită, folosind ultimele două misiuni ale navetei spațiale. Astfel, cei interesați pot să își încarce pe acest site poza dorită, care va fi urcată pe orbită de oricare din cele două navete spațiale rămase, Discovery sau Endeavour, la alegerea voastră. Dacă sunteți mai timid și nu doriți să atașați o fotografie, puteți completa doar numele. După încheierea celor două misiuni, de la același site veți putea descărcă un certificat de participare la această acțiune, semnat de comandantul misiunii respective.
Toate articolele din luna: iunie 2010
Pânze solare
IKAROS, lansată de agenția spațială japoneză în data de 20 mai 2010, a devenit prima sondă spațială cu pânze solare. IKAROS a terminat în cursul zilei de ieri instalarea foliei metalice cu care aceasta va capta fotonii solari, principala sursă de propulsie a sondei, aflată deja la 7.4 milioane de kilometri de Pământ. IKAROS a devenit astfel prima sondă care va folosi lumina Soarelui ca mijloc de propulsie. Tentative de a lansa astfel de sonde au mai avut loc în trecut, dar ele au fost împiedicate să ajungă pe orbită din cauza eșecului rachetelor purtătoare.
IKAROS va folosi fotonii incidenți pe pânzele sale și pentru a genera curent electric, necesar pentru funcționarea sondei pe parcursul misiunii.
The Planetary Society va lansa anul viitor prima dintr-o serie de trei astfel de sonde, cu scopul de a testa această tehnologie în vederea folosirii propulsiei solare pentru navele care vor studia în viitor sistemul solar.
KSLV-1 explodează
A doua încercare a Coreei de Sud de a pune pe orbită un satelit prin forțe proprii a eșuat astăzi, prin explozia rachetei Korean Space Launch Vehicle 1 (KSLV-1) , la 137 de secunde după lansare. Acesta este al doilea eșec pentru tânărul program spațial coreean, în august 2009 o rachetă similară explodând la puțin timp de la lansare.
Lansarea de astăzi de la centrul spațial coreean de la Goheung’s Naro urma să pună pe orbită un satelit pentru studiul schimbărilor climatice, la o altitudine de 302 km. La 137 de secunde după lansarea de la ora 17:01 ora locală, la o altitudine de 70 de km, racheta a explodat, distrugând complet încărcătura de la bord și năruind visele coreene de a avea o rachetă proprie.
Construită parțial în Rusia și parțial în Coreea de Sud, racheta, înaltă de 33 de metri, a costat aproximativ 500 de milioane de dolari și oficialii coreeni sperau să fie vehiculul care să facă din Coreea de Sud a zecea țară capabilă de lansări proprii de sateliți. Eșecul de astăzi pune însă la grea încercare întreg programul spațial coreean.
Hidrocarburile de pe Titan
Noi rezultate trimise de către sonda Cassini lasă loc de speculații cu privire la prezența vieții pe satelitul lui Saturn, Titan. Se pare că în hidrogenul din atmosfera lui Titan cade pe suprafața acestuia, unde dispare. Una din teorii afirmă că acesta ar putea fi consumat de către o posibilă formă de viață existentă acolo, caz în care consumul de hidrogen al echivala pe Pământ cu consumul de oxigen. În sprijinul acestei teorii vine o altă descoperire recentă: lipsa acetilenei dintre hidrocarburile existente pe satelitul lui Saturn, renumit pentru cantitățile mari de hidrocarburi lichide depozitate pe suprafața sa.
Astrobiologul Chris McKay de la Centrul de Cercetări Aames al NASA afirmă că acetilena ar putea fi principala sursă de hrană a unor organisme al căror metabolism se bazează pe metan spre deosebire de metabolsimul bazat de apă, cum este cazul pe planeta noastră. Până în prezent, microorganismele care ar funcționa cu metan (în loc de apă) sunt doar niște teorii, dar ele ar putea fi o realitate în condițiile cu totul speciale de pe Titan. La minus 179 de grade Celsius, temperatura pe Titan, metanul este lichid și din abundență și acesta ar putea sta la baza activităților biologice care ar putea teoretic exista acolo.
Acetilena este produsă ca urmare a reacției particulelor solare cu atmosfera lui Titan, însă lipsa acesteia de pe suprafața planetei poate fi explicată și prin transformarea acetilenei în alte molecule mai complexe cât timp aceasta este încă în atmosferă.
Datele sunt încă preliminare, lăsând astfel loc de speculații fascinante.
În fotografia de mai sus se poate observa reflexia Soarelui în oceanul de hidrocarburi de pe Titan, imagine surprinsă recent de către sonda Cassini.
Orbiter 2010
După patru ani de așteptare, astăzi s-a lansat o nouă versiune a simulatorului de zboruri spațiale Orbiter. Acesta poate fi descărcat gratuit și poate fi folosit pentru simulare de misiuni reale, istorice (Mercury, Gemini, Apollo, Vostok, Voshod, etc) dar și curente (STS, ISS, Soyuz) sau futuriste. Orbiter rulează doar pe platforma Windows și pentru a vă putea bucura la maxim de priveliști aveți nevoie de o placă grafică peste medie. O largă comunitate de utilizatori au pus la dispoziție sute de addonuri care lărgesc enorm posibilitățile simulatorului. Texturile suplimentare pentru obiectele din joc (nave, stații spațiale, planete, sateliți) nu fac decât să contribuie la un aspect vizual extrem de plăcut și realist.
Oribter este în prezent limitat la sistemul nostru solar, dar alte sisteme pot fi instalate cu ajutorul addonurilor. Engine-ul jocului se bazează pe legile fizicii, așa că va fi extrem de dificil pentru începători să execute manevre orbitale realiste folosind navele istorice. În schimb, fiecare addon practic aduce noi posibilități, jocul fiind nelimitat în scenarii, neexsitaând o acțiune liniară, fiecare jucător își alege obiectivul și mijloacele de a-l îndeplini. Din păcate, un mod multilpayer lipsește, dar dacă vă înarmați cu răbdare, jocul devin extrem de captivant (cei care au reușit să andocheze manual naveta spațială la ISS știu despre ce este vorba), mai ales când este vorba de situații istorice, realiste.