Viaţa în trecutul lui Marte?

Noi investigaţii ale celebrului meteorit marţian ALH84001, publicate recent de către Geochimica et Cosmochimica Acta, sugerează că acesta ar putea conţine într-adevăr urme de viaţă din trecutul Planetei Roşii. Un nou studiu realizat asupra acestui meteorit, cât şi a altora de proveninţă marţiană, au pus în evidenţă posibila existenţă unor cristale formate prin fosilizarea unor bacterii.

În 1996, meteoritul ALH84001 a făcut mare vâlvă în presa internaţională, preşedintele SUA din acea perioadă, Bill Clinton, susţinând o declaraţie de presă pe această temă. Ulterior, ipoteza vieţii marţiene a fost înlăturată, considerând că acele cristale s-au format datorită condiţiilor deosebite de temperatură şi presiune. Meteoritul a ajuns pe Pământ acum aproximativ 13000 de ani, fiind descoperit în 1984 în Antarctica.

Noul studiu asupra meteoritului ALH84001 foloseşte un microscop electronic de putere foarte mare, care nu exista acum 13 ani. Cu ajutorul lui, cercetătorii au studiat mai in detaliu compoziţia chimica si fizica a structurilor microscopice din meteorit. Rezultatele sugerează că originea acestor miscrostructuri nu exclud teoria conform căreia ele s-au format din bacterii fosilizate, după cum a declarat David MacKay, cercetător NASA în cadrul Centrului Spaţial Johnson din Houston.

Dacă a existat viaţă pe Marte acum câteva zeci de milioane de ani, iar astăzi avem încă apă lichidă pe suprafaţa planetei vecine, şansele ca viaţa să continue să existe şi în prezent sunt destul de mari, iar implicaţiile acestei ipoteze ar fi extraordinare. Viitoarele misiuni care vor explora planeta Marte vor putea probabil clarifica acest aspect. Mai multe informaţii se pot găsi pe World News Australia.

Imagine: NASA.

Atlantis aterizează în Florida

Atlantis a aterizat ieri după-masă în Florida, vremea fiind impecabilă, încheind astfel cu succes misiunea STS-129, care a adus provizii şi piese de schimb la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, efectuând şi o rotaţie de echipaj.

Anul următor au mai rămas de efectuat 5 misiuni programate ale navetei spaţiale, care vor fi folosite pentru aprovizionarea ISS şi pentru terminarea construcţiei acesteia până la finele anului următor.

Imagine: NASA / Jack Pfaller

Mars 2: primul obiect terestru pe Marte

Acum 38 de ani, în data de 27 noiembrie 1971, sonda sovietică Mars 2 devenea primul obiect artificial care a lovit suprafaţa planetei Marte, lasând pe suprafaţa acesteia un rover nefuncţional şi stema statului sovietic şi dând o altă interpretare sintagmei “Planeta Roşie”.

Mars 2 a fost lansat în data de 19 mai 1971, folosind o rachetă Proton, şi conţinea atât un orbiter, cât şi un lander, care urma să transmită imagini de pe suprafaţa lui Marte şi să înregistreze o serie de parametrii: temperaturi, presiune, compoziţia atmosferei, etc. Din păcate, unghiul sub care a intrat landerul în atmosfera lui Marte fost unul greşit, aşa că viteza de coborâre de 6 km/s a fost mult prea mare, landerul prăbuşindu-se într-o zonă necunoscută, devenind evident neoperaţional.

Misiunea Mars 3 care a urmat în decembrie 1971 (identică cu Mars 2) a transmis prima imagine de pe suprafaţa Planetei Roşii (cea de la începutul articolului de faţă), înainte ca legătura radio cu sonda să se înterrupă brusc după 20 de secunde. Totuşi, datele transmise de cele două misiuni au ajutat la crearea unor hărţi ale planetei Marte, au detectat munţi înalţi de 22 de km, a fost identificat hidrogen în straturile superioare ale atmosferei marţiene, au fost înregistrate temperaturi la suprafaţă între -110 şi +13 grade Celsius, presiuni între 5.5 şi 6 milibari, vapori de apă în atmosferă de 5000 de ori mai puţini decât în atmosfera Pământului sau particule de praf aflate la 7 km în atmoferă, provenite de la furtuni. Astfel cele două misiuni au contribuit enorm la lărgirea câmpului de cunoştiinţe despre Planeta Roşie.

Imagine: Ted Stryk / Academia de Ştiinţe din Rusia

Enceladus văzut de Cassini

Cassini a trimis noi imagini ale unuia dintre sateliţii lui Saturn, Enceladus, imagini care au fost prelucrate de Emily Lakdawalla (membră The Planetary Society), rezultând câteva fotografii spectaculoase ale suprafeţei satelitului Saturnian recunoscut pentru geizerele sale cu vapori de apă. Aceste imagini pot fi văzute aici.
Cassini a fost lansată în 1997 şi este pe orbita lui Saturn din 2004, fiind sursa şi altor imagini spectaculoase cu sateliţii sau inelele gigantului nostru vecin din Sistemul Solar.

Imagine: NASA / JPL / SSI / Emily Lakdawalla

STS-129 lansată la timp

Naveta Atlantis (misiunea STS-129) a fost lansată din prima încercare, luni, 16 noiembrie 2009, ora 21:28 ora României, de pe rampa 39A a complexului din Cape Canaveral, Florida. Misiunea continuă construcția Stației Spațiale Internaționale, aducând la bordul acesteia două giroscoape și alte echipamente, pentru instalarea cărora vor fi necesare 3 activități extravehiculare, în timpul celor 11 zile ale misiunii. Lansarea a fost amenințată de condiții meteo nefavorabile, dar plafonul de nori s-a disipat, permițând o lansare la timp, cum de puține ori avem parte, fereastra de lansare pentru azi fiind de doar 10 minute. Cuplarea cu Stația Spațială Internațională va avea loc în cursul zilei de miercuri.

Foto: Călin Giurgiu.