Toate articolele din luna: octombrie 2009

Atlantis îi face loc lui Ares

Publicat în de
Răspunde

Centrul spaţial Kennedy din Florida este un loc aglomerat în acest sfârşit de an. Agenţia spaţială americană doreşte să lanseze atât naveta Atlantis pentru misiunea STS-129, cât şi să testeze noua generaţie de rachete prin lansarea Ares I-X, până la sfârşitul lui 2009. NASA nu intenţionează să aibă pe orbită naveta spaţială la trecerea dintre ani deoarece nu doreşte să rişte o defecţiune a computerului de la bord, care nu a fost proiectat să suporte schimbarea anului. Probabil problema nu este deloc gravă, ca şi în cazul Y2K, însă calculatoarele de la bordul Atlantis au câteva zeci de ani vechime iar NASA doreşte să elimine din ecuaţie orice risc care nu este necesar.

Astfel, lansarea Atlantis de pe rampa 39A programată iniţial pentru 12 noiembrie a fost devansată pentru 16 noiembrie, creând astfel posibilitatea lansării Ares I-X de pe rampa 39B în 27, 28 sau 29 octombrie, în funcţie de necesităţi şi de amânările inopinate (prima încercare va avea loc în data de 27 octombrie).

Foto: NASA (Atlantis în drum spre rampa de lansare)

Formarea apei pe Lună

Publicat în de
Răspunde

Poate vă mai amintiţi de articolul în care anunţam că NASA confirmă existenţa apei pe Lună, graţie şi instrumentelor de la bordul sondei indiene Chandrayaan-1. Se pare că apa detectată pe Lună este produsă de către satelitul nostru natural prin captarea radiaţiei solare. Protonii din componenţa vântului solar ajung uşor în solul lunar, datorită faptului că Luna nu are atmosferă sau câmp magnetic, iar aici se combină cu oxigenul care se găseşte din abundenţă, formând grupări hidroxil (HO) sau chiar apă (H2O), protonii nefiind altceva decât nuclee de hidrogen (hidrgenul fiind cel mai uşor element chimic, format dintr-un proton (nucleu) şi un electron).

Apă şi pe 24 Themis

Publicat în de
3

O echipă de cercetători de la telescopul NASA situat în Mauna Kea (Hawaii) confirmă prezenţa apei îngheţate pe suprafaţa asteroidului 24 Themis. Pe lângă apă, au mai fost observate şi substanţe organice, descoperire care întăreşte teoria panspermiei, adică “cărămizile” primare din care a evoluat viaţa pe Pământ au fost aduse aici de către meteoriţi, veniţi din alte părţi ale galaxiei. Substanţele organice identificate pe Themis sunt grupări aromatice de carbon, dar şi grupări CH2 sau CH3.

Având în vederea distanţa faţă de Soare a asteroidului şi condiţiile de temperatură şi presiune de la suprafaţa acestuia, apa îngheţată ar trebui să sublimeze foarte repede (să treacă din stare solidă în stare de vapori direct, fără starea lichidă intermediară), astfel că detectarea apei îngheţate la suprafaţa sa se poate explica prin existenţa unui rezervor de apă subteran, o descoperire cu adevărat remarcabilă, dacă ar fi adevărată.

Misiunea LCROSS s-a încheiat

Publicat în de
2

Vineri, 9 octombrie 2009, misiunea LCROSS a luat sfârşit, prin impactul de suprafaţa lunară a treptei purtătoare Centaur, urmat de sonda propriu-zisă. Deşi multe telescoape au fost cu ochii pe locului impactului, inclusiv telescopul spaţial Hubble a urmărit live evenimentul, norul de praf lunar rezultat în urma impactului nu a fost observat. Cu toate acestea, explozia cauzată de treapta Centaur a avut loc, fiind confirmată de instrumentele de la bordul LCROSS. Această sondă avea la momentul impactului toate cele nouă instrumente ştiinţifice de la bord active, efectuând măsurători conform planului. Misiunea a fost un succes, pentru că datele au fost înregistrate şi trimise spre Pământ până în ultima clipă dinainte impactului sondei cu suprafaţa Lunară.

Norul de praf lunar a lipsit probabil din două motive: ori treapta Centaur a lovit un loc unde stratul de praf era mai subţire decât au estimat cercetătorii, ori geometria reliefului a făcut ca impactul să aibe loc la un unghi mai mic decât se estimase iniţial (ori ambele variante). Atât sonda LCROSS cât şi treapta Centaur au funcţionat impecabil, până în ultimul moment.

Datele trimise de sondă sunt în prezent analizate la sol, urmând ca nişte concluzii ale misiunii să apară în viitorul apropiat, când vom afla dacă apa au fost sau nu descoperită (şi) de misiunea LCROSS.

Date noi despre traiectoria lui Apophis

Publicat în de
1

Noi calcule efectuate de NASA arată că şansele ca asteroidul 99942 Apophis să lovească Pământul sunt mai mici decât s-a crezut iniţial, acestea fiind reduse de la 1:45000 la 1:250000. Iniţial, imediat după descoperirea asteroidului în 2004, s-a crezut că probabilitatea ca acesta să lovească Pământul în 2029 ar fi de 2.7%, însă noi măsurători ale poziţiei şi traiectoriei bolidului ceresc au scăzut semnificativ şansele unui viitor impact.

Apophis se va apropia însă semnificativ de Pământ în 2029, 2036 şi 2068. Vineri, 13 aprilie 2029, Apophis va fi atât de aproape de planeta noastră (29450 km) încât va fi mai apropiat de noi decât sunt sateliţii de comunicaţie geostaţionari (va fi în interiorul orbitelor acestora pentru o scurtă perioadă de timp). Un eventual impact cu asteroidul de peste 200 de metri în diametru ar provoca o explozie echivalentă cu 800 megatone de TNT (de până la 80 de ori mai puternică decât explozia de la Tunguska din 1908). Estimarea locului unde ar avea loc impactul este greu de făcut, dar cele mai nefavorbaile şanse la au teritoriul Rusiei, nordul Pacificului, America Centrală sau Atlanticul.

Imagine: UH/IA