LRO şi Apollo 17

Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), sonda americană de pe orbita Lunii care are ca misiune cartografierea suprafeţei acesteia, a trecut de curând pe o orbită mai joasă, la 50 de km la suprafaţa lunară, care îi oferă acum o rezoluţie mult mai bună, de 50 cm/pixel. Trecând pe deasupra locului unde a aselenizat Apollo 17, LRO a profitat de ocazie şi a făcut câteva fotografii locului cu pricina. În imagine se pot distinge destul de bine detaliile modulului lunar care a rămas pe suprafaţa selenară, precum şi steagul Statelor Unite, plasat în apropiere de acesta. Se mai pot observa şi urmele lăsate de roverul lunar, folosit de membrii Apollo 17, pentru a le permite explorarea unei suprafeţe mult mai întinse.

Apollo 17 a fost ultima misiune cu echipaj lunar pe suprafaţa Lunii (decembrie 1972), cu Harrison Schmitt şi Eugene Cernan ultimii oameni care au păşit pe suprafaţa acesteia (Schmitt fiind primul şi momentan singurul geolog care a ajuns pe Lună). Ronald Evans, al treilea membru al echipajului aşteptându-i în modulul de comandă de pe orbita Lunii.

Imagine: NASA/GSFC/Arizona State University

Ares I-X lansată cu succes

După ce din cauza vremii nefavorabile lansarea de ieri a fost anulată, astăzi Ares I-X a reușit să se strecoare printre nori și NASA a bifat prima lansare din cadrul proiectului Constellation. Lansarea a fost un succes, totul a decurs conform planului, singurele lucruri care au amânat încercările de lansare de ieri și de astăzi fiind norii, vântul și un vapor care a intrat din greșeală în zona de risc din apropierea coastelor Floridei. Datele adunate de acest prim zbor vor fi folosite pentru a imbunătăți designul rachetelor următoare și pentru a pregăti întoarcerea echipajelor umane pe Lună, cândva în jurul anului 2020.

Foto NASA/Jim Grossmann

Lansarea Ares I-X programată pentru marţi

Data oficială pentru lansarea Ares I-X a fost stabilită pentru marți, 27 octombrie, ora 14:00 ora României. Pentru prima dată după câțiva zeci de ani, pe rampa de lansare de la Florida o nouă rachetă așteaptă să fie lansată, iar imaginea cu Ares I-X și Atlantis pe rampe vecine este una simbolică și istorică: Ares I-X și programul Constellation vor înlocui actuala flotă de navete spațiale, care vor fi retrase din uz anul viitor. Astfel, conform orarului stabilit în prezent, o astfel de întâlnire dintre o navetă spațială și o rachetă Ares, nu va mai avea loc, deoarece următoarea lansare din programul Constellation este prevăzută după retragerea navetelor.

Dacă amânări de ordin tehnic vor împiedica lansarea navetei la data stabilită, aceasta mai are încă două zile la dispoziție din fereastra de anul acesta, 28 și 29 octombrie, după această dată vor începe pregătirile pentru lansarea Atlantis, iar Ares I-X va fi lansată probabil anul viitor.

Totuși, viitorul programului Constellation nu este deloc roz, în zilele următoare lansării se va discuta continuarea sau abandonarea acestui program de către NASA, din motive financiare, după ce au fost investite zeci de miliarde de dolari până în prezent, pentru dezvoltarea de rachete și echipamente noi, necesare pentru programata revenire pe Lună cu echipaj uman, după anul 2020.

Foto: NASA/Kim Shiflett

Compuşi organici pe Osiris

Telescoapele spaţiale Hubble şi Spitzer şi-au îndreptat de curând privirile spre HD 209458b, o planetă din afara sistemului nostru solar, aflată la 47.1 parseci de noi (154 ani-lumină) în constelaţia Pegasus şi au detectat metan şi dioxid de carbon, două componente cheie în procesele biologice. Este a doua descoperire de acest fel, după ce în decembrie anul trecut a fost descoperit dioxid de carbon şi în jurul altei exoplanete, HD 189733b.

HD 209458b, denumită neoficial Osiris, este o planetă gazoasă cu un diametru mai mare decât al lui Jupiter, descoperită în 1999. Faptul că s-a descoperit metan şi dioxid de carbon nu înseamnă automat că există viaţă în atmosfera acelor planete, pentru că aceste gaze pot fi generate şi prin alte mecanisme, dar trebui reţinut că aceşti componenţi fac parte din ciclul biologic al multor vieţuitoare de pe Pământ şi probabil orice tip de viaţă extraterestră, în sensul perceput în prezent, nu ar fi străin de aceşti compuşi.

Foto: JPL, reprezentarea artisitică a planetei 209458b.

ESA caută voluntari pentru Mars500

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) caută voluntari pentru programul Mars500, care va simula 520 de zile de izolare totală pentru un echipaj de 2 persoane, pentru a testa reacţia acestora şi a le studia comportamentul într-o călătorie simulată spre Marte. În realitate, cele două persoane vor trăi şi lucra într-un spaţiu izolat de lumea exterioară, aflat în Moscova, Rusia, care va simula drumul spre Marte (250 de zile), 30 de zile petrecute pe Planeta Roşie şi întoarcerea acasă (240 de zile).

Se caută 2 candidaţi şi încă 2 de rezervă, cu vârsta cuprinsă între 20-50 de ani, nu mai înalţi de 185 cm, care să poată vorbi fluent engleza sau rusa şi să provină dintr-un mediu academic sau ingineresc. Patru luni de pregătire identică cu pregătirea astronauţilor va avea loc înainte de experiment, care va începe pe la mijlocului anului 2010. Din păcate, românii nu pot participa la acest proces de selecţie, pentru că voluntarii trebuie să fie membrii ai statelor afiliate ESA (Austria, Belgia, Elveţia, Cehia, Germania, Danemarca, Spania, Franţa, Grecia, Italia, Irlanda, Norvegia, Olanda, Suedia şi Canada).

Data limită pentru depunerea intenţiei de participare este 5 noiembrie 2009 şi formularele şi informaţiile necesare pot fi găsite aici.