Toate articolele din luna: septembrie 2009

Echipajul 21

Publicat în de
Răspunde

Jeffrey Williams şi Maxim Suraev, formând Echipajul 21 care se va alătura Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) vineri, au fost lansaţi pe orbită astăzi, la bordul unei capsule ruseşti Soyuz TMA-14. Lansarea a avut loc de la cosmodromul Baikonur din Kazakhstan iar celor doi li s-au alăturat şi Guy Laliberté, un turist spaţial canadian, care a plătit firmei Space Adventures, Ltd. aproximativ 35 de milioane de dolari pentru a ajunge pe orbită. Guy Laliberté este fondatorul celebrului Cirque du Soleil din Canada şi momentan un prosper om de afaceri şi filantrop. Cuplarea capsulei Soyuz cu ISS va avea loc vineri, iar Guy Laliberté se va întoarce înapoi pe Pământ în data de 10 octombrie cu aceiaşi capsulă, o dată cu Gennady Padalka şi Michael Barratt , care se află pe ISS din 26 martie.

Dawn va poposi mai multi timp pe orbita lui Vesta

Publicat în de
Răspunde

Dawn este prima sondă care are ca obiectiv studiul lui Vesta şi Ceres, doi dintre asteroizii aflaţi între orbitele lui Marte şi Jupiter. Lansată în 2007 şi propulsată de un motor ionic revoluţionar, Dawn va ajunge aproape de Vesta în 2011, urmând ca în 2015 să orbiteze în jurul lui Ceres. Este prima sondă care va orbita în jurul unui corp ceresc, după care va porni spre orbita altuia, toate probele de până acum au orbitat doar în jurul planetei care reprezenta destinaţia finală, efectuând doar fly-by-uri pe lângă corpurile cereşti întâlnite pe drum. Acest lucru este posibil în primul rând datorită motorului ionic cu xenon care funcţionează continuu, dezvoltând forţe mici, dar cumulative, spre deosebire de motoarele chimice, în care forţele generate sunt mult mai mari, dar acestea din urmă funcţionează în pulsuri scurte, planificate din timp, pentru a trasa traiectoria dorită.

Recent s-a observat un randament al celulelor fotovoltaice superior celui estimat iniţial. Cum aceste celule alimentează motoarele sondei, asta înseamnă că Dawn va ajunge mai repede decât a fost planificat iniţial pe orbita lui Vesta, iar drumul de aici până la Ceres va fi efectuat mai rapid. Acest lucru va permite sondei să petreacă mai mult timp în jurul primei ţinte, Vesta, şi anume 12 luni pe orbita asteroidului în loc de 9 cât a fost planificat anterior, dând posibilitatea inginerilor şi cercetătorilor de la sol să efectueze studii extinse.

Vesta este al doilea asteroid ca mărime, după Pallas. În trecut, Vesta era considerat cel mai mare, dar acest corp a fost recent clasificat drept o planetă pitică, singura de acest fel din sistemul nostru solar. Grupul de asteroizi dintre Marte şi Jupiter se crede că a fost format prin impactul unei planete existente aici cu un meteorit, lucru ce a dus la dezintegrarea corpului iniţial într-o multitudine de fragmente, cu mărimi care variază de la particule de praf cosmic până la corpuri de câteva sute de kilometri în diametru.

MESSENGER pe orbita lui Mercur

Publicat în de
Răspunde

În doar câteva ore, dacă totul va merge conform planului şi nu sunt semne că nu ar fi aşa, sonda MESSENGER va efectua al treilea şi ultimul fly-by al planetei Mercur, o manevră necesară pentru plasarea sondei pe orbita planetei. Mercur este una din cele mai necunoscute planete din sistemul solar, fiind planeta cea mai apropiată de Soare, poziţie ce o face să fie dificil de studiat.

Lansată la data de 3 august 2004, sonda The MErcury Surface, Space ENvironment, GEochemistry and Ranging (MESSENGER) face parte din programul de misiuni Discovery, program axat pe rezultate ştiinţifice directe cu costuri minime (din care mai fac parte misiunile Kepler, Dawn sau Stardust).

Manevra de mâine o va aduce pe MESSENGER la doar 229 de kilometri de solul planetei Mercur, fiind ultima întâlnire de acest fel, deoarece sonda se va plasa pe o orbită fixă în jurul planetei până la finalul misiunii. MESSENGER va efectua o serie de măsurători cu ocazia acestui rendez-vous, misiunea ei principală fiind cartografierea şi o serie de studii asupra planetei Mercur, cartografierea fiind realizată deja în proporţie de 90%. Cercetătorii sunt interesaţi de distribuţia sodiului şi calciului în sistemul solar, iar mercur le poate oferii câteva răspunsuri în acest sens. De asemenea, concentraţia fierului şi a nichelului poate furniza detalii importante cu privire la modul de formare al planetei Mercur.

MESSENGER a fost numită astfel deoarece în mitologia romană Mercur era zeul mesager şi zeul comerţului. În drumul său spre Mercur, sonda a trecut şi pe lângă Venus, în 2006, profitând de ocazie pentru o serie de măsurători ştiinţifice asupra planetei vecine.

Update: MESSENGER a trecut în safe-mode (refuzând să mai comunice cu Pământul) chiar înainte de a începe manevra de fly-by şi în aceste condiţii numai camera foto a funcţionat, echipa de la sol au ratat ocazia unică a unor măsurători ştiinţifice de la o altitudine la care sonda nu ma mai ajunge niciodată. Însă acum MESSENGER funcţionează la parametri optimi, semnalul cu sonda fiind restabilit la încheierea manevrei.

Simularea impactului LCROSS/Centaur

Publicat în de
5

Cu ajutorul simulatorului Orbiter, Parsec.ro a pregătit o simulare a impactului lunar care va avea loc pe data de 9 octombrie 2009. Sondele Lunar Crater Observation and Sensing Satellite (LCROSS) şi Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) au fost lansate împreună în 18 iunie 2009 şi momentan se află pe orbita lunară. Ultima treapta rachetei purtătoare Atlas V, numită Centaur, se află încă ataşată de sonda LCROSS şi la un moment dat se va desprinde de aceasta şi va lovi solul lunar, creând o explozie şi un nor de particule, care vor fi studiate atât de LRO, aflată pe o orbită lunară mai joasă, cât şi de LCROSS, care, în picaj, va analiza particulele expulzate de Centaur, în căutare apei. LCROSS va transmite date spre Pământ până în ultima secundă, în cele din urmă va lovi şi ea solul lunar, impact înregistrat şi analizat de asemenea de câtre LRO, care, după ce va transmite aceste date spre Pământ, îşi va continua misiunea iniţială de cartografiere a Lunii, pentru planificarea viitoarelor misiuni cu echipaj uman.

Simularea începe cu aproximativ o oră înainte de primul impact, însă viteza de derulare variază între 10x şi 100x. Oricine poate să îşi creeze acasă această simulare şi să o observe din mai multe unghiuri, folosind softul Orbiter 2006 şi add-on-urile LRO/LCROSS (care are nevoie de Multistage2.dll şi IMFD5.3 & LTMFD). Pentru rezultate mai spectaculoase, se poate folosi o textură mai detaliată a suprafeţei lunare, care poate fi descărcată de aici.

Gheaţă într-un crater marţian

Publicat în de
6

După ştirea conform căreia solul lunar ar conţine molecule de apă, ştirile despre prezenţa apei în sistemul solar continuă. Ultimele imagini transmise de Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) de pe orbita planetei vecine indică o cantitate deloc neglijabilă de apă îngheţată, pusă în evidenţă de un impact meteoric care a dislocat o porţiune din solul marţian, expunând pentru prima dată, gheaţa subterană, detectată de instrumentele aflate pe orbită. În imaginile furnizate de NASA, se poate vedea cum gheaţa din acel loc a sublimat (a trecut din stare solidă direct în stare gazoasă, fără a mai trece prin stare lichidă, datorită condiţiilor speciale de temperatură şi presiune de pe Marte). Ştirea e cu atât mai spectaculoasă cu cât acest crater recent este departe de calotele polare, unde prezenţa apei în formă solidă a fost deja pusă în evidenţă.