parsec.ro

despre spațiu.

Lansare AsiaSat-6

SpaceX a lansat în această dimineață satelitul AsiaSat-6, care urmează să ofere servicii de telecomunicații pentru China și sud-estul Asiei. Lansarea a fost amânată din 27 august, pentru verificări mai amănunțite, după ce un prototip a explodat cu câteva zile înainte, în timpul unor teste desfășurate în Texas, din cauza unor probleme software.

Satelitul, care va fi plasat pe orbită geostaționară, cântărește atât de mult încât este aproape de limita rachetei Falcon 9, astfel încât nu au mai fost efectuate manevre pentru recuperarea primei trepte, așa cum SpaceX a început să ne obișnuiască în ultimul timp.

Însă următoarea lansare este programată peste doar peste 12 zile (de la aceiași rampă de lansare) și fiind o misiune a capsulei Dragon, vor exista rezerve de combustibil pentru ca SpaceX să încerce din nou recuperarea controlată a primei trepte.

Sateliți lansați accidental

În dimineața zilei de vineri, Steve Swanson, comandantul Stației Spațiale Internaționale se pregătea să pună la păstrare într-unul din frigidere câteva probe de sânge, parte a unui experiment efectuat la bord, când a observat că ușile sistemului de lansare a sateliților cubesat au fost deschise. A luat imediat legătura cu echipa din Houston care i-a confirmat că doi sateliți de mici dimensiuni au fost lansați fără ca cineva să fi executat o comandă în acest sens.

Până în prezent, un număr de 12 din cei 32 de sateliți aduși pe ISS de către nava cargo Cygnus în iulie au fost deja lansați, folosind un sistem montat în afara stației, atașat de modulul japonez Kibo. Dintre aceștia, alți doi astfel de sateliți au fost lansați tot din greșeală, fără ca nimeni să comanda direct acest lucru în 23 august. Sistemul de lansare NanoRacks nu mai poate fi operat corespunzător din interiorul stației sau de pe Pământ, iar acum se evaluează dacă acesta va fi adus în interiorul ISS pentru investigații suplimentare sau se va încerca totuși lansarea sateliților rămași, în perioada următoare.

dnews-files-2014-09-cubesat-launcher-670x440-140905-jpg

Noutăți parsec.ro

Deși planul pentru o schimbare semnificativă a aspectului site-ului a fost momentan abandonat, preferându-se să fie păstrat aspectul simplu și îngrijit, începând de astăzi, veți putea găsi trei secțiuni noi, care au fost plănuite de ceva vreme.

  • echipaje – aici veți găsi informații cu privire la numărul de oameni care se află în prezent pe orbită, precum și un program al viitoarelor lansări de misiuni cu echipaj uman;
  • lansări – programul lansărilor din următoarea perioadă, cu sau fără echipaj uman
  • sonde – o listă adusă la zi cu sondele active, aflate dincolo de orbita Pământului.

Pentru a putea verifica prospețimea informațiilor din aceste noi secțiuni, fiecare din ele va avea precizată data la care a fost făcută ultima modificare.

Ca de obicei, așteptăm cu interes orice sugestie care ar putea îmbunătăți informațiile prezentate în cele trei secțiuni noi.

Debut nefericit pentru Galileo

Galileo se dorește a fi răspunsul civil al Europei la sistemul GPS, controlat de armata americană. 30 de sateliți (27 funcționali și 3 plasați pe orbite de rezervă) ar urma să asigure nevoile de localizare ale cetățenilor europeni, care ar fi astfel independenți de SUA sau alte state care asigură astfel de facilități (Rusia prin GLONASS, China sau India).

Patru sateliți experimentali au fost deja lansați pentru a valida sistemul și ieri, o rachetă Soyuz 2 1b, operată de compania europeană Arianespace de la baza din Guyana Franceză, trebuia să mai transporte în spațiu încă doi sateliți (denumiți Doresa și Milena), primi sateliți operaționali ai sistemului Galileo. Deși inițial lansarea părea să decurgă fără incidente, treapta superioră Fregat-MT a rachetei Soyuz a fost orientată greșit în momentul în care motorul acesteia a fost activat pentru inserția orbitală, ceea ce a dus la plasarea pe o orbită necorespunzătoare a celor doi sateliți: în loc de un plan cu inclinația de 56 de grade față de ecuator, sateliții au ajuns pe un plan orbital de 47 de grade. Diferența este prea mare pentru a putea fi corectată folosind sistemul de propulsie aflat la bordul celor doi sateliți (schimbarea planului orbital este o manevră care necesită cantități mari de combustibil), așa că deși sunt pe deplin funcționali, sateliții vor fi inutili și vor fi probabil înlocuiți în viitor.

Este un debut cu stângul pentru sistemul Galileo, a cărui costuri au fost estimate la 5 miliarde de euro. Restul de 24 de sateliți urmează să ajungă pe orbită pe parcursul următorilor ani, folosind 6 lansări Soyuz (care poate transporta câte 2 sateliți) și 3 lansări Ariane 5 (care poate urca pe orbită câte 4 sateliți Galileo).

SpaceX în fața unui mic eșec

După 8 teste fără incidente ale vehiculului Grasshopper și încă alte 4 teste cu succes efectuate de F–9R Dev–1, o variantă a Grasshopper-ului mai apropiată de prima treaptă a unei rachete Falcon 9, testul de ieri de la baza SpaceX din McGregor, Texas s-a încheiat prost. F–9R Dev–1 trebuia să se ridice de la sol și să revină cuminte la locul de decolare, după o serie de manevre efectuate în aer, teste care contribuie la planul SpaceX de a refolosi prima treaptă a rachetei Falcon 9, o manevră ce ar putea scădea semnificativ costurile unei lansări. În ultimele declarații ale oficialilor SpaceX, aceștia au recunoscut că în următoarea perioadă vor împinge la limită posibilitățile oferite de vehicul, așa că explozia acestuia nu a fost neapărat o surpriză.

După un zbor de câteva secunde ce părea normal, a intervenit o anomalie și computerul de bord a luat decizia de a distruge racheta, pentru a evita o escaladare neplăcută a situației. Întregul eveniment a fost filmat de către spectatorii adunați în vecinătatea bazei de la McGregor. Din fericire, se pare că incidentele care au dus la aceste anomalii sunt specifice testului și nu vor avea nici un impact asupra următoarelor misiuni SpaceX.

Asiasat–6 urmează să fie lansat miercuri, folosind o rachetă Falcon 9, de la baza din Cape Canaveral. Datorită faptului că pentru acestă misiune racheta are nevoie de performanțe maxime, SpaceX nu va încerca să recupereze prima treaptă, și nu o va face nici cu ocazia viitoare lansări, dar oficialii ai companiei americane au promis că în acest an vom vedea o aterizarea a primei trepte pe o platformă aflată în larg. Asta dacă nu vom asista la o nouă serie de amânări, pentru că deja am avut parte în 2014 de nu mai puțin de 4 lansări reușite pentru Falcon 9, un adevărat record pentru SpaceX (Thaicom 6, CRS–3, OG2, Asiasat–8) și mai sunt planificate încă 5 pentru ultimele luni ale acestui an.

Angara și războiul tonajelor

Delta IV-Heavy este în prezent racheta care poate transporta cele mai mari încărcături pe orbită terestră joasă (LEO, acolo unde se găsește Stația Spațială Internațională și o serie de sateliți), de aproape 23 de tone. Recordul absolut îi aparține evident lui Saturn V, care putea urca pe LEO nu mai puțin de 118 tone. Urmează Proton, racheta rusă cu ale sale 21.6 tone iar apoi Ariane 5 cu 21 de tone. Pe hârtie, calculele spun că SLS, viitorul lansator american se va plasa detașat pe locul 1 cu 130 de tone iar Falcon Heavy, lansatorul celor de la SpaceX care își va face debutul în curând va putea transporta pe orbită 53 de tone.

Pentru orbita geostaționară, acolo unde sunt plasați majoritatea sateliților de telecomunicații, așadar o piață cu un viitor destul de sigur, locul 1 este ocupat de aceiași Delta IV-Heavy (aproape 13 tone), urmată însă îndeaproape de Ariane 5 (10 tone) și Atlas V (8.7 tone).

Noul lansator rus Angara (denumit astfel după un râu ce străbate Siberia), testat cu succes săptămâna trecută în configurația sa minimală, vine să înlocuiască un număr de rachete ex-sovietice (Proton, Rockot) și să reducă dependența Rusiei de cosmodromul de la Baikonur sau de tehnologii ucrainiene, folosite în rachetele Dnepr sau Zenit. Angara este prima rachetă dezvoltată în spațiul post-sovietic, folosind materiale noi și combustibil cât mai puțin poluant.

În 9 iulie 2014 a avut loc zborul primei rachete Angara, denumite 1.2PP. A fost un zbor suborbital, planificat inițial pentru 25 iunie și amânat apoi până în 27 iunie. Conform declarațiilor oficiale, misiunea a fost un succes și pentru sfârșitul acestui an este planificat deja următorul test, de data aceasta într-o variantă mult mai complexă, Angara 5.

Familia Angara numără în acest moment pe hârtie 3 membri: Angara 1, Angara 3 și Angara 5. Inițial se dorea și o variantă Angara 7, dar dezvoltarea acesteia a fost oprită și sunt șanse minime să fie construită vreodată, din cauza costurilor prea mari. Angara este o rachetă modulară, care poate fi ușor adaptată nevoilor, în dezvoltarea căreia a fost înglobată experiența proiectării rachetei Energia, una din cele mai interesante rachete care a zburat vreodată, cu o viață mult prea scurtă însă.

Angara 1, cea mai simplă configurație, presupune un singur booster central, denumit URM–1 (УРМ – универсальных ракетных модулей, modul universal), propulsat de un motor RD–191, alimentat cu kerosen și oxigen. Motorul este derivat din motorul cu combustibil lichid RD–170, folosit pentru celebra rachetă Energia din anii ’80. A doua treaptă, URM–2, este propulsată de motorul RD–0124 (care folosește tot kerosen și oxigen).

Angara 3 este practic o rachetă Angara 1 cu alte două propulsoare URM–1 atașate simetric. Datorită posibilității de a reduce puterea motorului RD–191, boosterul central nu va funcționa la putere maximă decât după terminarea combustibilului și îndepărtarea celor două boostere secundare.

Angara 5, cea mai puternică variantă prevăzută să zboare, va avea 4 module URM–1 în jurul celui central (deci un număr total de 5 boostere URM–1), deasupra cărora vom avea același URM–2 ca în celelalte cazuri deja discutate. Există și varianta Angara 5P care ar urma să transporte echipaj uman la bordul capsulei succesoare actualului Soyuz, denumită PTK NP, aflată în prezent în dezvoltare.

Angara 1 va putea urca doar 3.8 tone pe orbita terestră joasă, dar Angara 5 va putea avea o încărcătură de 24.5 tone pentru LEO și de maximum 7.3 tone pentru orbita geostaționară, ea urmând să devină principalul lansator al Federației Ruse, alături de venerabila rachetă Soyuz, care nu va fi retrasă prea curând din uz.

angara-rocket-first-launch-liftoff

Angara 1.2PP, primul zbor al noii generații de lansatoare rusești